Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice în trimestrele III şi IV 2022, sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate, conform unui comunicat de presă al Băncii Naţionale a României.

"Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice în trimestrele III şi IV 2022, sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, PIB îşi va mări însă probabil considerabil avansul în trimestrul III, pe fondul unui efect de bază, dar în condiţiile decelerării creşterii consumului privat. Relevantă din această perspectivă este scăderea însemnată de dinamică anuală consemnată în iulie-august de comerţul cu amănuntul, dar mai cu seamă de serviciile prestate populaţiei, contrabalansate doar în mică măsură de uşoara redresare a comerţului auto-moto. În acelaşi timp, producţia industrială şi-a amplificat contracţia în termeni anuali pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III, în timp ce lucrările de construcţii s-au redinamizat puternic în raport cu aceeaşi perioadă a anului anterior, în principal pe seama celor de pe segmentul nerezidenţial şi de pe cel al construcţiilor inginereşti", se spune în comunicat.

BNR precizează că importurile de bunuri şi servicii şi-au accelerat însă semnificativ creşterea în termeni anuali în iulie-august, inclusiv pe fondul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe; ritmul a crescut mai pronunţat decât cel al exporturilor, ceea ce a condus la reamplificarea considerabilă a dinamicii anuale a deficitului comercial faţă de media trimestrului precedent, şi ceva mai modestă a celei a deficitului de cont curent, dată fiind ameliorarea substanţială a balanţei veniturilor primare pe ansamblul intervalului. Această deteriorare a raportului de schimb este comună multor state din UE pe fondul crizei energetice şi al războiului din Ucraina.

De asemenea, BNR susţine că efectivul salariaţilor din economie şi-a stopat creşterea în luna august, în condiţiile reducerii numărului de angajaţi în sectorul privat, iar rata şomajului BIM s-a reamplificat marginal la finele trimestrului III, după scăderea ei până la 5,1% în luna august. Totodată, deficitul de forţă de muncă raportat de companii a stagnat în debutul trimestrului IV la nivelul diminuat atins în lunile precedente, iar intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat uşor, dar în contextul unor evoluţii mixte la nivel sectorial, justificate probabil de costurile foarte ridicate cu energia, precum şi de incertitudinile generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile tot mai severe asociate.

Principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar şi-au reluat ascensiunea în octombrie sub influenţa majorării ratei dobânzii de politică monetară, dar într-un ritm mai temperat, în timp ce randamentele titlurilor de stat şi-au accelerat creşterea în primele două decade ale lunii, pentru ca apoi să cunoască ajustări descendente însemnate, similar evoluţiilor din economiile avansate şi din regiune, în contextul ameliorării sentimentului pieţei financiare internaţionale şi a percepţiei de risc asupra regiunii. Totodată, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen a continuat să se mărească în septembrie, deşi mai modest decât în iulie-august, inclusiv pe segmentul populaţiei. Pe acest fond, precum şi în contextul atractivităţii relativ ridicate a plasamentelor în monedă naţională, leul a manifestat din nou o tendinţă de apreciere faţă de euro în octombrie, doar parţial şi temporar inversată spre finele lunii.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a întrerupt descreşterea în luna septembrie, rămânând la 16% (15,9% în august), în condiţiile în care noua decelerare a creşterii componentei în lei a fost contrabalansată de accentuarea trendului ascendent al variaţiei creditului în valută. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus la 70,6% în septembrie, de la 71,8% în august.