Potrivit legii, pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial, precum şi categorie standard.

Sprijinul cuplat pentru tomate destinate industrializării se acordă fermierilor activi care: cultivă în câmp tomate; prezintă la APIA până la data de 15 iunie a anului de cerere contractul/contractele încheiat/încheiate cu o unitate de procesare înregistrată pentru siguranţa alimentelor; care, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, livrează cantitatea minimă de 30 tone/ha tomate la o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor. Sunt eligibili producătorii care fac dovada valorificării producţiei contractate, pe baza facturii fiscale sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, a unei cantităţi cel puţin egale cu cea prevăzută la lit. c), până la data de 1 noiembrie a anului de cerere. Unităţile de industrializare care cultivă tomate fac dovada procesării producţiei proprii, prin documente contabile interne, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.  Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial, precum şi categoria standard, în conformitate cu legea. În anul 2016, procentul din sămânţa certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar. Se consideră sămânţă autohtonă sămânţa certificată în conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul calităţii seminţelor, produsă pe teritoriul României din soiuri înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, în anul de cerere respectiv.

Până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, trebuie prezentată la APIA factura fiscală de achiziţie a seminţelor. De asemenea, mai este nevoie de documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă ori de: Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare”; Buletinul de analiză oficială cu menţiunea „Necesar propriu” şi „Interzisă comercializarea”;  Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al UE sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE; eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează, în prealabil, de Inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea, respectiv de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor.