Chiar dacă este dată mereu ca model când vine vorba de fonduri europene, administrația orădeană a contabilizat și un eșec de proporții. În noiembrie 2016 Grădina Ciuperca, cel mai bun spațiu de belvedere din Oradea, în care se pompaseră 1,7 milioane de euro, s-a prăbușit la doar un an de la inaugurare.   

 

Prima zăpadă a anului 2016 a marcat și cel mai mare eșec în istoria Oradiei la atragerea de fonduri europene. Dealul Ciuperca, un loc de pe care se înghesuiseră zeci de mii de orădeni și turiști să vadă orașul așa cum nu îl mai văzuseră înainte, a plecat la vale rupând gabioanele masive de piatră și dislocând dalele care acopereau aleile. Distruse erau și instalațiile de apă, cele electrice, cascada și aleile de piatră. Serpentinele pe care se plimbau turiștii arătau ca niște tranșee după explozia unor bombe. Alunecarea afectase în jur de 5.300 mp.

 

Focuri de avertisment

 

Prăbușirea grădinii Ciuperca nu a fost însă o surpriză pentru unii specialiști, impresionantă fiind doar proporția catastrofei. Încă de la inaugurare au fost voci care au susținut că soluțiile alese de proiectant pentru stabilizarea dealului erau proaste și că solul ar putea-o lua la vale.

Din cauza termenelor strânse în proiect, municipalitatea căuta cu disperare în 2014 o firmă care să execute lucrarea. Prima licitație nu a atras nicio firmă iar la a doua s-a prezentat o firmă fără experiență. Tot ea a fost declarată câștigătoare la a treia licitație din lipsă de alternative viabile.

După unii specialiști, firma fără experiență și-ar fi arătat limitele atunci când a decis să scoată pământ de sub fundația pe care era localul din vârful dealului și să refacă pantele din jur. În acest fel pământul s-a strâns sub greutatea localului și a tras trotuarul spre vârful dealului. Dacă ar fi fost o alunecare de teren, trotuarul ar fi fugit în partea cealaltă, spre baza dealului. Tasarea pământului de adaos ar fi rezolvat această problemă dar firma angajată nu avea utilaje grele pentru a o face. În locul unor piloni înfipți în pământ, care să țină solul, au fost alese garduri de piatră care s-au prăbușit odată cu dealul. Soluții ieftine și proaste din punct de vedere tehnic, la probleme extrem de complicate. În plus, reamenajarea s-a făcut cu tăierea unor copaci care susțineau cu rădăcinile lor solul de pe deal, replantarea altora nerezolvând problema.

 

Analize și vinovați!

 

Imediat după incident, Primăria municipiului Oradea s-a străduit din răsputeri să minimezeze catastrofa susținând că materialelel pot fi refolosite și că reconstrucția nu va dura mult. Inițial s-a vorbit despre o evaluare a pagubelor făcută de inginerii municipalității dar apoi, sesizând ridicolul situației (aceștia consideraseră că proiectul pus în aplicare e bun și că cei care construiseră făcuseră o lucrare bună), au cerut expertiza unor specialiști independenți din Timișoara (prof. dr. Marin Marin și conf. dr. Ing. Petru Pantea). Detaliile privind rezultatele expertizei au fost prezentate pe 8 februarie 2017, de către primarul Ilie Bolojan. Potrivit raportului,  cauzele au fost: geologice locale – dealul având două straturi pricipale de teren, unul solid de argilă cenușie și celălalt de aproximativ 3,5 m grosime de nisipuri moi, predispuse la infiltrații de apă, și între cele două straturi existând posibilitatea alunecării de teren; hidrologice locale – precipitațiile abundente căzute pe parcursul lunii octombrie 2016 (apa infiltrată pe de o parte a mărit greutatea terenului, pe de altă parte a redus caracteristicile de forfecare, în special coeziunea). Volumul mare de precipitații căzute în luna octombrie a fost cauza principală a alunecărilor, cauză care s-a suprapus peste condițiile locale favorabile alunecării (teren cu risc mare de alunecare) și peste cele antropice. În ceea ce privește proiectarea și execuția, neconformitatea principală a fost faptul că proiectantul a acceptat întocmirea documentației fără să existe un studiu de specialitate care să confirme stabilitatea versantului. Adică s-au proiectat utilitățile şi s-a amenajat versantul, fără să existe certitudinea că terenul este stabil.

Vinovată erau și firma de proiectare PoliArt, care făcuse o documentaţie de mântuială în timp ce executantul, firma Abed Nego, era vinovat pentru necompactarea corespunzătoare a materialului de umplutură.

Deasemenea, s-a constatat că partea de drenaj la amenajarea versantului, deci preluarea apelor, a fost rezolvată superficial, în așa fel încât o parte din apa pluvială colectată de pe versant din zona gabioanelor de pe alei a contribuit la instabilitatea și alunecarea versantului. Baza gabioanelor a fost sub nivelul terenului, astfel că apa infiltrată s-a acumulat la baza acestora, facilitând infiltrarea ei în terenul friabil.

O altă cauză a fost defrișarea unor zone extinse cu arbuști, arbori și vegetație naturală, realizată pentru amenajarea peisagistică a amplasamentului.

S-au constatat și neconformități la întocmirea studiilor geotehnice. Nu au existat recomandări explicite cu privire la adâncimea de fundare, ceea ce a făcut ca fundările să se facă la adâncimi de 1-2 metri pe un teren nesigur, ceea ce a constituit un factor de alunecare a terenului. A lipsit de asemenea și o verificăre a versantului la stabilitatea generală.

 

Alți bani, altă distracție!

 

Pentru a consolida ce mai putea fi consolidat, Primăria a luat măsuri urgente de drenare a apelor de pe amplasament. Pentru stabilizarea versantului, în partea de jos a zonei, unde au fost alunecările masive, s-au forat piloți care au constituit o zonă de sprijin.

„Orice s-ar spune, această lucrare a fost o lucrare frumoasă, o lucrare pe care orădenii au apreciat-o și care asigura un punct de vizitare a orașului de care nu beneficiază foarte multe orașe din România, deoarece era un punct de belvedere, un loc din care se vedea tot orașul. Din toate aceste rațiuni se poate trage concluzia că trebuie să refacem aceste lucrări și să readucem Dealul Ciuperca la forma inițială, înaintea alunecării de teren”, spunea în 2017 edilul Ilie Bolojan.

În martie 2018 consolidarea era finalizată iar municipalitatea anunța că fusese realizată proiectarea – faza DALI, urmând să fie realizată proiectarea – fază proiect tehnic de execuție și execuția lucrărilor de reamenajare. Valoarea totală a investiției, fără TVA, era de aproape 1,9 milioane lei.

Partea bună, dacă poate exista o parte bună în această situație, este că municipalitatea nu a fost obligată să restituie decât o sumă foarte mică din banii europeni. Este însă obligată să refacă lucrarea în cel mult 5 ani.

„Din cei aproximativ 1,7 milioane de euro, 790 de mii de euro au fost bani europeni. Aceștia au fost dați pentru lucrări, dar nu a trebuit să-i restituim. Ni s-au cerut însă 12 mii de euro din cei 26 de mii cheltuiți pentru proiectare. Asta pentru că s-a considerat că au fost câteva defecte de proiectare. Avem însă termen de 5 ani să refacem lucrarea din banii municipalității. Alunecarea nu a distrus totul așa că multe din elemente se vor refolosi în noul proiect. Suntem în faza de contractare. Lucrarea va costa în jur 1,9 milioane de lei fără TVA și va dura 8 luni. Dacă totul merge bine în primăvară vom reîncepe lucrările”, a declarat Anca Sas, purtătorul de cuvânt al Primăriei municipiului Oradea.

Dacă UE s-a arătat iertătoare cu Primăria Municipiului Oradea, instituția nu are cum să fie iertătoare cu cetățenii din ale căror taxe și impozite va reface Ciuperca. Este însă o lecție importantă pentru următoarele proiecte. Superficialitatea și graba costă. Mult.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Crișana în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.