Dacă adesea ne uităm în afara țării pentru a ne inspira și a găsi modele care funcționează și pe care le-am putea adapta, ultimii ani aduc în prim plan, tot mai des, orașe din România care au realizat proiecte de dezvoltare urbană vizibile și coerente. Studiul „Bune practici în dezvoltarea urbană în România”, a cărui autoare este orădeanca Eva-Viorela Sfârlea, a fost lansat recent în cadrul conferinței Urban Talks din București.

Studiul este o colecție documentată în detaliu și sintetizată vizual a unora dintre cele mai reprezentative soluții la preocupări recurente pentru majoritatea orașelor din țară, abordând teme precum: cartierele de blocuri construite înainte de 1990 (reabilitarea termică, problema garajelor ș.a.), spațiile verzi, reabilitarea centrelor istorice, trecerea în subteran a cablurilor din oraș, arta stradală. O atenție deosebită a fost acordată învățământului profesional dual (cu modele de succes din Brașov) și modului în care administrațiile locale pot să îl susțină în parteneriat cu companiile private, precum și crearea de parcuri industriale care să integreze beneficiile pentru angajați, investitori și întreaga regiune, demersuri în acest sens având loc și în Oradea.

„Am încercat, prin acest raport, să aducem soluțiile cât mai aproape și am transpus bunele practici în infografice care rezumă analiza detaliată și care, vreau să cred, transmit și încrederea că „da, se poate” tuturor celor care le vor parcurge, din orice domeniu de activitate”, explică Eva-Viorela Sfârlea.

Exemple de bune practici din Oradea vizează reabilitarea centrului istoric, gestionarea spațiilor verzi și proiecte majore realizate prin măsuri de expropriere în domeniul mobilității și regenerării unor zone degradate (drumul expres, zona fostei cărămidării). 

„Bune practici în dezvoltarea urbană în România” se dorește a fi un ghid tematic care să ofere o viziune de ansamblu asupra unor domenii de intervenție de actualitate pentru orașele țării, dar și un instrument de lucru. De aceea, fiecare subiect începe cu prezentarea temei, continuă cu o selecție a legislației naționale relevante, cu evidențierea unor reglementări-cheie care au dat posibilitatea adoptării măsurilor la nivel local, și desigur, oferă exemple prin acele forme specifice, cu titlu de bună practică, ce transpun legislația națională în planul real al orașelor și al locuitorilor acestora”, a menționat interlocutoarea noastră.