AIESEC educă tinerii în spiritul protejării mediului
Ieri, la Facultatea de Protecţia Mediului din Oradea, a fost inaugurat proiectul "Sustainability Education Program", ce se va derula în perioada 21 aprilie - 16 mai. Proiectul este organizat de AIESEC Oradea, în colaborare cu The Royal Bank of Scotland.
La manifestarea de deschidere a proiectului, organizată de AIESEC Oradea, ce a avut loc la Facultatea de Protecţia Mediului, au participat, alături de membrii organizaţiei, o serie de invitaţi, precum şi studenţii de la facultatea care a găzduit evenimentul, dar şi de la Facultatea de Arhitectură şi Construcţii. Potrivit organizatorilor, elementul care deosebeşte acest proiect de altele este că sesiunile şi cursurile teoretice vor fi ţinute de două studente din India, Shalaka Thakur şi Nandita Kotwal, care au venit în România prin intermediul programului Exchange, ce presupune un schimb internaţional de experienţă pe care AIESEC îl desfăsoară tot în această perioadă. Seminariile şi sesiunile de pregătire vor fi susţinute pe diferite teme precum: responsabilitatea personală, schimbări climatice, dezvoltare durabilă, responsabilitatea socială a companiilor şi impactul social. "Pe lângă faptul că studenţii vor învăţa elemente teoretice, vor avea şansa să le şi pună în aplicare, deoarece fiecare student, făcând parte dintr-o echipă, va realiza un proiect pe una din temele respective", a precizat Răzvan Isai, responsabil media în cadrul AIESEC Oradea. În urma unui concurs, cele mai bune proiecte vor fi premiate. La finalul proiectului fiecare student va primi o diplomă de participare.
Problemele descentralizării învățământului preuniversitar Problemele descentralizării învățământului preuniversitar(1) În 2005 MEC adoptă strategia descentralizării în învățământul preuniversitar. Prin descentralizarea învățământului conform noii LEN, se vrea un sistem de învățământ organizat, administrat și finanțat conform unor standarde, și în același timp se dorește asigurarea calității procesului instructiv-educativ, accesul liber și nediferențiat al tuturor beneficiarilor(elevi, studenți) la actul de educație, și nu în ultimul rând ne așteptăm la o ofertă educațională conform intereselor și nevoilor beneficiarilor direcți și indirecți. Apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educație, participarea reprezentanților societății civile(părinți, ONG-uri, asociații profesionale, mediu de afaceri) la procesul de luare a deciziilor și redistribuirea responsabilităților, a autorității decizionale de la nivel central către nivelul local sunt dezideratele descentralizării în educație conform noii legi. Trebuie înțeles că descentralizarea este în același timp proces, condiție și/sau stare de fapt a sistemului educațional. În cadrul legislativ din România observăm persistența unor prevederi comtradictorii care generează incoerențe și disfuncționalități, și mai ales se vor prepetua aceste stări de fapt, în sistemul educaționalromânesc.(vezi noua LEN – varianta guvernanților, martie 2010). Domeniile supuse descentralizării conform noii legi, sunt: • curriculum; • resurse umane; • conducere și administrare; • finanțare. Voi începe puțin altfel, de la ultimul punct. Legea precizează clar că finanțarea școlii și a învățământului în general se face de la Bugetul de Stat, fondurile ajungând în bugetele consiliilor locale prin intermediul consiliilor județene. Astfel, în continuare sunt menținute artificial verigile intermediare de alocare a fondurilor, care au îngreunat întotdeauna alocalarea acestor fonduri și mai ales au generat alocări neobiective către diferite consilii locale. Alocarea de fonduri doar datorită normării și salarizării stabilte prin lege, pe baza costurilor standard/elev, va genera în continuare conflicte datorită existenței și perpetuării discriminării între școli, pentru că în Ro. știm cu toții că există comunități bogate versus comunități sărace. Sistemul fundamentării proiecțiilor bugetare și alocarea fondurilor, nu ține cont de gradul de finanțare a fiecărei unități de învățământ, de fapt de nevoile ei reale de finanțare. Bugetele întocmite la nivelul școlilor sunt reduse mai întâi drastic și mai apoi sunt aprobate de consiliile locale, acestea fiind și cele care hotărăsc de cele mai multe ori destinația fondurilor bugetare și extrabugetare.(vezi este nevoie de acordul primăriilor). Și mai îngrijorător este faptul știut de toată lumea referitor la alocarea banilor de către primării pentru lucrări de reparații, igenizare, care sunt acordate prin licitații, preferențial unor firme specializate, dar cu stupoare constatăm că prețurile de execuție sunt mult mai mari decât prețul real al pieței, astfel școala, managerul ei, nu au nici un cuvânt de spus, iar recepția lucrărilor este pur formală.( imixtiunea politicului în actul decizional al școlii). Conform legii baza de calcul a fondurilor alocate unității de învățământ, se face prin și din bugetele locale, conform costurilor standard per elev, iar acest cost nu este identic cu necesarul de fonduri pentru finanțarea de bază a elevilor. Capacitatea de alocare a fondurilor pentru învățământ este mai mică decât necesarul fundamentat pe costuri standard. Ar trebui introducerea unor indicatori de corecție generoși(vezi și situația liceelor vocaționale) care să țină seama de dezavantajele economice și sociale ale zonei. Astfel elevii ca și principali clienți ai serviciului educațional vor beneficia de accesul nediferențiat la educație. Legea ar trebui să prevadă clar, în cazul finanțării standard per elev, acest coeficient de corecție pentru diminuarea discriminării în educație(CCDSE) – propunere pentru noua LEN. Problemele descentralizării învățământului(2) a.) Curriculum În cazul învățământului preuniversitar, raportul dintre cele două părți ale Curriculum-ului Național(curriculum nucleu, corespunzător trunchiului comun din planul de învățământ și curriculum la decizia școlii) a fost mereu modificat de schimbările aduse planurilor de învățământ în ultima perioadă. Legea educației perpetuează o serie de disfuncționalități legislative referitoare la rolul și responsabilitățile celor care elaborează și a celor care vor aproba acest curriculum la decizia școlii. În cele mai multe cazuri până acum rolul elevilor, părinților și al agenților economici, ai comunității locale a fost pur formal.(în noua lege se dorește totul și în timp scurt,..., imposibil după părerea mea). Astfel s-au ales deseori formele atractive și la modă și de cele mai multe ori s-a ținut cont doar de deficitul unor catedre referitor la norma didactică făță de personalul didactic existent. Deși există o agenție specializată care are responsabilitatea elaborării și revizuirii politicilor curriculare, ea are de fapt doar rol în atribuirea și avizarea documentelor propuse de Comisiile Naționale constituite la nivelul ministerului( funcționăm după vechea lege a educației). Deci, ministerul are în continuare dublu rol: de a constitui comisiile de elaborare și de a aproba produsul acestor comisii(vezi: Managementul curriculum-ului în Ro.). vezi: Apel național pt rescrierea Legii Educației Naționale în regim de urgență. http://forum.portal.edu.ro/index.php?showtopic=126751 -------------------- ...amendarea ipocriziei si demascarea autocratiei, intr-o societate in care reflexele superficialitatii, si ridicolul modifica deja structura firii umane... vezi:http://gabrielnicolaeteodorescu.wordpress.com ...-p25985058.html ...-p02225042.html dacă ești de acord semnează și promovează petițiile