Aproape 2.500 de copii au vizitat Bihorul în 2015 - Taberele şcolare încă rezistă

Aproape prăbuşite după decesul comunismului, reţelele taberelor de pionieri au stat ani în şir la mâna şi la cheremul politicienilor care le-au alocat fonduri derizorii şi le-au considerat „vaci de muls" punând la conducerile lor tot felul de politruci de proastă calitate. Taberele nu mai sunt ce erau pe vremuri, dar au rezistat trecerii timpului şi oferă încă alternative interesante pentru copiii din toată ţara. Numai să ştie de existenţa lor.

„Noţiunea de tabără a cam dispărut şi acum cei care ne caută ne cer condiţii asemănătoare unor hoteluri de trei stele. Anul acesta am făcut multe reparaţii şi am adus îmbunătăţiri celor patru locaţii pe care le administrăm dar ar fi nevoie de investiţii mai mari", a spus Ciprian Gavra, consilierul care se ocupă de tabere din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret (DJST) Bihor în cadrul unei conferinţe de bilanţ care s-a desfăşurat ieri, la sediul instituţiei. Alături de el, la eveniment au mai fost prezenţi directorul executiv Petruţ Drăgan şi consilierul superior de tineret Daniela Băltăţescu.

Taberele disponibile şi pe timpul iernii

Conform directorului Petruţ Drăgan, instituţia care are 24 de angajaţi a avut un buget în 2015 de 1.852.325 de lei din care 1.350.000 de lei au fost bani veniţi de la Ministerul Tineretului şi Sportului.

„În 2015 am avut în total 17 proiecte, 6 proprii, 6 în centrele de tineret din Oradea şi Ştei şi 5 finanţate de noi. În aceste proiecte au fost implicaţi în jur de 2.900 de tineri. Am avut activităţi desfăşurate în Săptămâna Altfel şi de Ziua Copilului dar şi activităţi de informare, consiliere şi orientare în carieră, cursuri de organizare a bibliotecii verzi şi de iniţiere în photovoice", a spus, printre altele, Daniela Băltăţescu.

În ceea ce priveşte taberele, anul acesta în cele patru locaţii în care s-au desfăşurat tabere în Bihor au venit aproximativ 830 de tineri în serii de câte şase zile şi în jur de 1.670 în extrasezon, în weekend-uri.

„Cei mai mulţi copii au venit în Oradea pentru a vizita Băile Felix, 441 pe vară şi 1.021 în extrasezon. Cei mai mulţi au fost din Prahova. Noi le-am asigurat transportul până în Băile Felix şi ne-au comunicat că şi-ar dori un teren de sport multifuncţional. La Şuncuiuş sau „La Castel", cum obişnuiesc tinerii să spună, am avut 243 de copii în vacanţa de vară şi 462 în extrasezon. La Valea Brătcuţei au fost 74 de tineri, 184 în extrasezon, iar la Remeţi au fost 69 de copii în vacanţă. În general sunt copii de gimnaziu pentru că cei mari sunt deja prea rebeli, iar cei mici sunt ţinuţi lângă părinţi. Costul unei excursii a fost de 72 de lei pe zi la Oradea şi 67 de lei la Şuncuiuş, Valea Brătcuţei şi Remeţi. În aceşti bani, elevii au avut asigurată cazarea, transportul la diferitele obiective tursitice pe care le-au vizitat şi trei mese pe zi. Tarifele au fost stabilite la nivel de Minister dar nu cred că au fost prea mari. Cei mai importanţi pentru noi sunt profesorii care îi însoţesc pe aceşti elevi, un profesor la 10 elevi. Aceştia cred că ar trebui retribuiţi prin lege, să primească măcar 100 de lei pe tabără pentru că nu este o treabă uşoară să ai grijă de copii", a spus Ciprian Gavra care a explicat că, din judeţul Bihor, au plecat în tabere 430 de elevi, cei mai mulţi la Buşteni, la Eforie Nord şi Sud, la Sovata etc. Pe lângă aceştia, au beneficiat de tabere gratuite 69 de copii din medii sociale defavorizate şi 51 de copii cu dizabilităţi.

Toate taberele sunt disponibile şi pe timpul iernii, din experienţa anilor trecuţi, cele mai multe solicitări urmând să vină de Crăciun şi Revelion.