Nimic nou în concluziile Asociaţiei Universităţilor Europene (EUA) cu privire la Universitatea din Oradea. În urma celor două vizite efectuate şi a evaluărilor, universitarii străini recomandă instituţiei exact măsurile pe care aceasta le gândise şi singură pentru eficientizarea Universităţii. Există însă voinţă pentru un asemenea demers?

Universitatea din Oradea a solicitat Asociaţiei Universităţilor Europene o evaluare obiectivă, sperând ca aceasta să îi ajute pentru a convinge ARACIS că merită să fie clasată între universităţile de cercetare avansată şi educaţie, depăşind în acest fel treapta pe care se află, aceea a universităţilor de educaţie şi cercetare ştiinţifică. După ce au întreprins două vizite la Oradea, în cadrul unui proiect intitulat "Performanţă în cercetare, performanţă în predare. Calitate, diversitate şi inovare în universităţile din România", EUA s-a pronunţat într-un raport de 29 de pagini care a fost publicat pe site-ul instituţiei orădene. La capitolul doi al raportului redactat exclusiv în limba engleză, cei 10 specialişti care au evaluat instituţia susţin că, deşi clasarea instituţiei în a doua categorie, cea a "universităţilor de educaţie şi cercetare ştiinţifică", a fost un lucru bun, ea s-a tradus printr-o scădere a banilor care au intrat în instituţie, ceea ce s-ar putea oarecum rezolva printr-o eficientizare a managementului acestuia. "Chiar dacă planul operaţional al Universităţii este unul robust, noi credem că indicatorii acestuia ar trebui să fie mai clari şi mai detaliaţi pentru ca eficienţa lor să crească", se afirmă în raport, evaluatorii ţinând cont că rectoratul îşi desfăşoară activitatea în criză şi într-o scădere constantă a numărului de studenţi. Culmea este că acest context negativ este dublat şi de o legislaţie naţională proastă pe care profesorii străini nu ezită să o puncteze. Soluţia la această situaţie ar fi o unire a universităţilor româneşti care prin lobby să determine factorii de decizie naţionali să schimbe legislaţia şi să adopte măsuri care să le ajute. În paralel cu acest lucru, Universitatea din Oradea ar trebui să se gândească şi la o comasare a unor facultăţi şi o îmbunătăţire a relaţiilor dintre acestea şi structura de conducere.

Consolidare şi abia apoi trecerea la un alt nivel

Spre deosebire de viziunea conducerii universităţii care speră să îşi îmbunătăţească situaţia financiară prin trecerea în categoria universităţilor de cercetare avansată şi educaţie, reprezentanţii EUA susţin că ar fi necesară luarea unor decizii care să stabilizeze financiar universitatea şi abia apoi aceasta să încerce să acceadă într-o treaptă superioară. Eficientizarea instituţiei ar putea fi atinsă, alături de comasarea anumitor facultăţi şi prin reducerea numărului de senatori şi de membri ai Consiliului de Administraţie. În concluzie, EUA recomandă o simplificare a managementului şi a proceselor de luare a deciziilor, o reducere a numărului de senatori, o împărţire clară a responsabilităţilor, astfel încât Senatul să se ocupe de asigurarea standardelor şi integrităţii academice şi de deciziile strategice, iar rectoratul, de managementul operaţional al instituţiei, reducerea numărului de facultăţi, diversificarea veniturilor şi tăierea costurile interne, reducerea birocraţiei şi elaborarea unei strategii de durată pentru 2020 sau 2025.         

Un raport obiectiv, luat ca o recomandare

Contactat de Crişana, rectorul Constantin Bungău a spus că apreciază evaluarea făcută de EUA, dar că ea trebuie tratată ca o simplă recomandare. "Este un raport corect care scoate în evidenţă realităţile din Universitate. Trebuie însă judecat ca o părere a unor specialişti cu privire la cum pot fi îmbunătăţite aceste lucruri şi nu ca o sentinţă", a spus rectorul care a mai adăugat că recomandările vor fi discutate cu factorii de decizie din instituţie pentru a se vedea ce se poate pune în aplicare. "Problemele financiare ale instituţiei nu se vor rezolva nici dacă ne comasăm, nici dacă dăm oameni afară. Sporurile de conducere sunt neglijabile. Dacă acestea ar fi tăiate, am face economii nesemnificative care nu ne-ar ajuta cu nimic. Trebuie să ne batem să aducem cât mai mulţi studenţi. Aşa s-ar putea rezolva toate problemele financiare. Dacă am avea studenţi am putea arăta că oferim un învăţământ de calitate şi în acest fel am începe să contăm la nivel naţional. Aici este cheia şi pe asta ar trebui să ne batem", a spus Constantin Bungău. Indiferent de deciziile pe care le va lua conducerea Universităţii, cert este că acestea trebuie să vină cât mai repede. Altfel instituţia orădeană riscă să fie prima Universitate de Stat din România care dă faliment.