Biblioteca Județeană Gheorghe Șincai a găzduit ieri, 25 iunie, în Amfiteatrul instituției, o dublă lansare de carte: Ménesi Beáta - Ultima verigă. Cenzori şi structuri ale cenzurii comuniste în România (1949-1977) şi Luminița Moga – Victor Onișor - 1874-1932 - Monografie istorică.

Volumele au fost prezentat de prof. univ. dr. Ion Zainea şi prof. univ. dr. Mihai Drecin. Volumul scris de Ménesi Beáta, „Ultima verigă”. Cenzori şi structuri ale cenzurii comuniste în România (1949-1977)”, prezintă structurile din provincie ale Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor, tratând aspecte legate de constituire, evoluţie, activitate, şi personal. Cartea cuprinde două părţi mari, fiecare împărțită în capitole şi subcapitole. Partea întâi, Cenzori, urmăreşte să reconstituie profilul și „destinul” protagonistului acestei prime părţi, al cenzorului din provincie. Prezintă condiţiile pe care trebuiau să le îndeplinească viitorii cenzori, modalităţile de calificare şi perfecţionare, atribuţiile care cădeau în sarcina lor, aprecierile Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor asupra muncii cenzorilor, soldate cu recompense sau sancţiuni. A doua parte a lucrării, intitulată Structuri ale cenzurii, cuprinde trei capitole, fiecare constând într-un studiu de caz: Colectivul din Târgu-Mureş, Colectivul din Iaşi şi Colectivul din Constanţa. Cele trei colective sunt reprezentative regiunilor de care aparţin, respectiv Transilvania, Moldova şi Dobrogea. Fiecare, axat pe specificul local, prezintă activitatea desfăşurată în şi de colectiv, componenţa acestuia şi ne referim aici la mişcările de personal, la problemele unor membri din colectiv etc. O importanţă deosebită se acordă metodelor de lucru utilizate de cenzori în efectuarea muncii de control, se detaliază minuţios munca de cenzură prin exemplificarea concretă a intervenţiilor efectuate în fiecare sector de activitate controlat.

Cel de-al doilea volum lansat,  Victor Onișor. Monografie istorică, scris de dr. Luminița Moga, cu un cuvânt înainte al prof. univ. dr. Mihai D. Drecin și o copertă realizată de Alin Maghiar, a apărut recent la Editura Canon. Cartea are 314 pagini, este structurată pe şase capitole și conține un set important de anexe ce privesc viața personală, studiile, activitatea profesională și extra-profesională a marelui patriot. Jurist, profesor, traducător, culegător de folclor, om politic, dr. Victor Onișor (1874-1932) s-a născut pe plaiuri năsăudene, în Zagra, la 19 iunie 1874. A dobândit o solidă formație intelectuală printr-un contact nemijlocit cu știința europeană, ajungând mai apoi avocat, profesor și om politic important al Partidului Național Român. A debutat în viața publică încă de pe vremea studenției, în anul 1894, în momente de efervescență politică națională pentru românii din Austro-Ungaria, participând la acțiunile prilejuite de evenimentul Memorandumului.

Mai puțin cunoscut în istoriografia românească de până acum, considerat un intelectual și om politic „de pluton", Victor Onișor face parte dintr-o pleiadă de specialiști și oameni politici de certă calitate care au pregătit și apoi au consolidat România întregită. Această apariție editorială caută să-l aducă, din nou, în atenția culturală, politică și istorică pe acest mare patriot român care a înțeles să-și dedice mare parte a scurtei sale vieți propășirii neamului. În toamna anului 1918 a reprezentat Năsăudul la Marea Unire, pe bază de credențional, fiind o personalitate marcantă a momentului și comitatul Bistrița-Năsăud la Marea Unire, cerând drepturi egale pentru toți cetățenii, convins fiind că neamul românesc va străluci peste toate neamurile. În anul 1919 a fost ales deputat de Năsăud în Adunarea Constituantă a României. După actul de Unire de la 1 Decembrie 1918, Victor Onișor a făcut parte din elita intelectualității și a fost chemat să preia o funcție importantă în cadrul Consiliului Dirigent, fiind desemnat secretar general al Resortului de Interne. Demne de menționat sunt preocupările sale în domeniul administrației publice, modul în care a acomodat legislația Transilvaniei cu cea a Vechiului Regat. Pasionat de literatură, Victor Onișor a devenit el însuși un personaj literar. Se pare că el este avocatul Victor Grofșoru din romanul „Ion" a lui Liviu Rebreanu.  Lansările au fost urmate de un concert susţinut de cvartetul de coarde al Filarmonicii din Oradea.