De o perioadă bună de timp, pe lângă neseriozitatea oamenilor din sistem şi a birocraţiei, instituţiile de învăţământ superior din România au un nou inamic: Legea educaţiei. În loc să reglementeze şi să uşureze mecanismele învăţământului superior, aceasta pune o serie de piedici care fac sistemul aproape nefuncţional. Coroborată şi cu un monopol la nivel de doctorat al universităţilor de tradiţie, Legea educaţiei nu lasă prea multe şanse de supravieţuire instituţiilor mai mici.

Aspectele negative ale modului în care funcţionează sistemul educaţional au fost observate chiar şi de Asociaţia Universităţilor Europene (EUA) care recomanda Universităţii din Oradea să se asocieze cu celelalte instituţii de învăţământ superior din ţară şi să facă lobby prin care să determine factorii de decizie naţionali să schimbe legislaţia şi să adopte măsuri care să le ajute. "Cum poţi să îţi faci un plan de management când legislaţia se schimbă de la o zi la alta, iar locurile bugetate vin atât de târziu?", s-a întrebat retoric rectorul Constantin Bungău, care a spus că Legea educaţiei are foarte multe lacune. "O universitate este puternică dacă are şcoli doctorale puternice. De 4 sau de 5 ani la Universitatea din Oradea nimeni nu a mai devenit conducător de doctorat. Cei care vor acest lucru trebuie să facă o teză de abilitare (n.r.- certificarea calităţii unei persoane de a conduce lucrări de doctorat şi de a ocupa funcţia didactică şi de cercetare de profesor universitar, potrivit punctului 1 din anexa la Legea educaţiei naţionale), iar aceasta se blochează în tot felul de comisii, care ba nu se întrunesc decât foarte rar, ba au tot felul de cerinţe aberante. Teza de abilitare trebuie redactată doar în limba engleză, de parcă nu am trăi în România. Avem foarte mulţi absolvenţi de valoare pe care am dori să îi păstrăm în Universitate, dar nu putem pentru că trebuie să aibă doctoratul. Oamenii pleacă în sectorul privat, unde câştigă mult mai bine şi nu se mai întorc la noi, indiferent de ofertele pe care le facem. În acest fel, nu avem cum să întinerim Universitatea", a mai spus Constantin Bungău.

Sub jugul universităţilor de tradiţie

Situaţia este amendată şi la nivel naţional de numeroşi universitari. Prof. univ. dr. Mircea Popa, de la Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, descrie în revista Observatorul Cultural modul în care se prezintă situaţia. "Avem un învăţământ filologic puternic şi de calitate în Universităţile din Oradea, Alba Iulia, Suceava, Târgu Mureş, Piteşti, Arad etc., învăţământ care a dobândit o ierarhie universitară corespunzătoare, cu profesori şi conferenţiari trecuţi prin toate gradele universitare, autori a numeroase cărţi, oameni recunoscuţi ca specialişti în domeniu. Şi totuşi, acestora nu li se acordă dreptul de a conduce doctorate într-o specialitate sau alta, pentru simplul motiv că provin de la o "universitate tânară". În vederea limitării dreptului lor la libera practică a profesiei, s-a luat măsura contraproductivă a "consorţiului" de universităţi, care, pasămite, ar reprezenta crema învăţământului nostru universitar. Poate că este aşa, ca vechime, dar nu ca performanţă, deoarece şi la aceste universităţi mari există destui profesori (cadre didactice în general) mai puţin performanţi, cu mult mai puţine merite în cercetarea ştiinţifică propriu-zisă, inşi destul de modest echipaţi, care nu s-au "validat" pe parcurs şi nici nu reprezintă elemente de vârf într-un domeniu sau altul. Aceştia, în schimb, sunt favorizaţi în mod direct de către respectivul "consorţiu", în timp ce colegii lor - poate, mai buni sub raport profesional - de la universităţile noi sunt ţinuţi departe de comisiile de susţineri de doctorate. Din când în când se mai strecoară câte unul, rămas din greşeală pe lista propusă de candidat şi neforfecată de funcţionarul de la Serviciul de Doctorat al Universităţii "2Babes-Bolyai", de pildă. Listele cu propunerile pentru comisiile de doctorat sunt ajustate, dacă nu schimbate ad-hoc de cineva, care "ştie mai bine" cum merg lucrurile şi care ţine neapărat să fie în majoritate reprezentat "consorţiul". Nu vi se pare, domnilor, că sistemul acesta de monopol este depăşit şi că această metodă de a organiza "corporaţii" ale celor buni împotriva celor răi, ale celor "vechi" împotriva celor "noi", ale celor "tari" împotriva celor "slabi" este ea însăşi o metodă vetustă şi anacronică?", se întreabă retoric Mircea Popa, care conduce doctoranzi în specialitatea "Literatura română" la Universitatea "Babes-Bolyai" (pentru că, deşi este profesor la Alba Iulia, a fost arondat cu doctoratul la instituţia din Cluj-Napoca). Toate aceste lucruri sunt parte a unui hăţiş în care universităţile se pierd şi care se pune în mod vizibil în calea dezvoltării lor.