Începutul învăţământului liceal la Vadul Crişului a avut loc acum 60 de ani, într-o perioadă în care şcoala românească parcurgea o criză de identitate şi încerca, în opoziţie cu sistemul comunist, să scoată din starea de ignoranţă cât mai mulţi tineri, în special din mediul rural, ale căror şanse în viaţă erau limitate la agricultură sau ca muncitori în fabricile din oraşe.

Un eveniment istoric

Într-o perioadă în care "dictatura proletariatului" nu punea bază pe învăţământ, ştiinţă şi cultură, întrucât societatea comunistă nu avea nevoie de oameni cu şcoală, ci de forţă de muncă docilă, într-un context de instabilitate şi anulare a învăţământului tradiţional românesc, precum şi înlăturarea de la catedră a unor valoroşi dascăli şi oameni de cultură, înfiinţarea, în anul 1953, a Liceului din Vadu Crişului, a constituit un eveniment cu valoare istorică. Un merit deosebit în acest demers îi revine prof. Ioan Brândaşiu, care, prin iscusinţă şi tenacitate, determină autorităţile raionale de la Aleşd să înfiinţeze acest liceu la Vadu Crişului în dauna Aleşdului, comună pe atunci. De la început, liceul a şcolarizat elevi proveniţi din toate satele de pe Valea Crişului Repede, de la Tileagd până la Remeţi. În primii şase ani (până în 1959, când se înfiinţează Liceul din Aleşd), Şcoala medie din Vad, cum s-a numit mulţi ani, a fost singura instituţie de învăţământ mediu de la Huedin până la Oradea. Primul director a fost Ioan Brândaşiu, iar adjunct Gheorghe Pârvu. Este perioada când la Vadu Crişului au sosit cadre didactice care au făcut dovada unor calităţi didactice şi umane deosebite şi competenţe profesionale remarcabile: Ioan Gavriluţ, Petru Vicaş, Ioan Ciurdaru, Trandafir Drâmba, Maria Oşorhan, Florian Baciu, Ioan Tobescu, Ioan Călţun, Vasile Bologa, Magdalena Dan şi mulţi alţii. Având în vedere criteriile riguroase de selecţie a candidaţilor la concursul de admitere, la liceu au ajuns elevi foarte buni, care au confirmat pe parcurs. Între anii 60 - 70, liceul dispunea şi de un internat şi o cantină care se aproviziona din resurse proprii (îngrăşătorie de porci, crescătorie de păsări şi o grădină a şcolii de 1,5 ha, pe care o lucrau elevii). Regimul de internat cuprindea meditaţia (pregătirea lecţiilor şi temelor pentru a doua zi, sub supravegherea pedagogului şi cadrelor didactice de serviciu), seri distractive, precedate de expuneri pe teme de cultură generală, excursii în natură sau la monumente istorice, având rolul mărturisit de a educa tineretul în spiritul acestei vieţi colective, care îi aştepta după absolvire, în fabrici şi cooperative agricole de producţie. Ele au contribuit în bună măsură şi la realizarea unei stări de spirit şi ataşament faţă de şcoală, de tradiţiile ei, de crearea unei conştiinţe privind valoarea spirituală a şcolii în sine, rezultată din munca dascălilor şi din sârguinţa pe care aceştia au reuşit să o imprime elevilor de-a lungul anilor.

SMV, un adevărat brand

Aşa s-a născut acel brand "SMV", prescurtarea denumirii şcolii, care a dus la identitate, apreciere şi imagine în judeţ şi în ţară. Generaţii de absolvenţi s-au afirmat în viaţa economică, socială, culturală şi ştiinţifică a ţării, cu care şcoala se mândreşte. Examenul de bacalaureat se ţinea la început la Oradea sau Beiuş, din cauza numărului mic de absolvenţi. Dar de  fiecare dată elevii din Vad se ridicau sau depăşeau valoarea celor din licee cu renume. Dintre cadrele care şi-au lăsat amprente asupra bunului nume al acestei instituţii îi amintim pe: Maria şi Manea Bercovici, Ioan Pele, Cristian Nedelescu, Maria şi Crăciun Iancu, Ioan Ciurdaru, Florica şi Vasile Simionese, Radu Pantiş, Francisca Zena, Temfli Zoltan, Teodor Păcurar, Maria şi Cornelia Boier şi lista poate continua. De la secţia maghiară, care a funcţionat în deplină armonie cu secţia română, s-a remarcat, printr-o prodigioasa activitate la catedră şi pe tărâm cultural, profesorul Juhas Vctor. A regizat şi a fost interpret în peste o sută de piese de teatru în limba maghiară, fiind şi un pasionat cercetător şi un bun cunoscător al trecutului aşezării, căreia i-a dedicat o monografie sentimentală, plină de informaţii utile.     

O decizie abuzivă       

În anul 1978, printr-o decizie a Ministerului Învăţământului, ca urmare a unei directive a partidului comunist, Liceul din Vad a fost desfiinţat în mod abuziv (respectiv treapta a doua de liceu, clasele XI-XII). A urmat o perioadă de declin a şcolii, deoarece, în primii ani, elevii buni au plecat la şcolile cu liceu complet, treapta I (clasele IX-X) fiind frecventată de elevi cu rezultate modeste la învăţătură. Este perioada când se promovează învăţământul cu profil industrial. Astfel, la Aleşd, după 15 ani de liceu teoretic (profil uman şi real), se înfiinţează, în 1974, un liceu industrial de materiale de construcţii, pe lângă Combinatul de Lianţi şi Azbociment, existent aici. Interesele unor oameni cu "priză" la conducerea de partid au sprijinit acest demers de desfiinţare a liceului teoretic şi transformarea sa în şcoală generală, iar cel industrial, în spiritul şi orientările comuniste, a fost dotat cu spaţii şi material didactic din abundenţă. Din acest punct de vedere, Liceul din Vadu Crişului a avut o şansă. În anul şcolar 1985/1986, s-a reuşit obţinerea unei clase de treapta a doua, afiliată Liceului "Alexandru Moghioroş", azi "Ady Endre" din Oradea, cu profil mecanic şi minier. În anii următori, cu o întrerupere în anii 1986/1987, clasa a fost afiliată Liceului Industrial din Popeşti. Abia în 1990, în urma demersurilor făcute la ministerul de resort, de către directorul adjunct Tecsi Francisc şi primarul Dorel Cosma, şcoala a revenit la statutul de liceu. În 1994 s-a înfiinţat o clasă cu profil economic, iar din 1996, funcţionează şi una cu profil silvic. Din 1999, liceul funcţionează cu patru profile la fiecare nivel de clase: matematică-informatică; economic; de silvicultură şi filologie.

Colegiul Tehnic de azi

În anul 2001, liceul devine Grup Şcolar. În anul 2004 au început şi în 2008 au absolvit şase clase cu specializările: matematică-informatică, filologie, economic, administraţie publică, silvicultură şi tehnic - operator de calcul. În anul 2005, ca urmare a rezultatelor obţinute, liceului i se acordă titlul de Colegiu Tehnic, iar azi Colegiul Tehnic nr. 1 Vadu Crişului. Acest titlu este o recunoaştere oficială a bunelor rezultate din ultimii ani, atât în domeniul asigurării bazei materiale moderne, cât mai ales a rezultatelor obţinute de elevi în competiţiile şcolare la nivel de judeţ şi ţară. Printre acestea amintim: Centrul de documentare şi informare (2007), un centru pluridisciplinar, spaţiu de cultură, informare şi relaxare, atât pentru elevi, profesori şi cetăţenii comunei. Oferta variată de activităţi contribuie la informare şi documentare la zi, pentru cei interesaţi. Alături de CDI funcţionează şi biblioteca reabilitată în 2001, ai cărei cititori beneficiază atât de cărţile ce  ţin de lectura obligatorie, cât şi de cărţi din literatura română şi universală. Grădiniţa este prima mare schimbare în viaţa unui copil, este prima întâlnire cu alte persoane decât părinţii care îi înconjoară cu mult drag. Pentru ei şi pentru părinţi, ocupaţi cu grijile zilnice, s-a acreditat în anul 2012 Grădiniţa cu Program Prelungit, unde copiii cresc, se joacă şi învaţă. Informatica, ca o cerinţă a lumii moderne, este o prezenţă inevitabilă şi în educaţie. O întâlnim şi la Vadu Crişului, în cele două cabinete moderne de informatică, la cerinţele anului 2012. O altă realizare remarcabilă a şcolii din Vadu Crişului o reprezintă funcţionarea din anul 1998 până în 2002 a unei filiale a Universităţii de Vest "Vasile Goldiş" din Arad, în specialităţile: institutor, drept şi marketing. Binecunoscut şi apreciat este şi Postlicealul (înfiinţat în 1996) cu specializările în domeniul economic şi silvic, o bună posibilitate de aprofundare a cunoştinţelor din aceste domenii.

Lauri în concursuri şi olimpiade

Aşa cum ţăranul aşteaptă cu nerăbdare să adune toamna roadele muncii sale de peste an, şi profesorii trăiesc o mulţumire imensă când elevii lor obţin rezultate deosebite în concursuri şi olimpiade şcolare. Pentru a evidenţia nominal elevii cu rezultate deosebite, pe plan judeţean şi naţional, din ultimii ani, ne-ar trebui un spaţiu prea mare, de aceea, ne rezumăm să dăm câteva date statistice: la olimpiadele pe obiecte - faza judeţeană au fost premiaţi cu diplome şi menţiuni 57 de elevi, iar la faza naţională au obţinut diplome şi distincţii 21 de elevi; în anul 2011, la concursul de mediu "Bune practici în protecţia mediului", echipajul din Vadu Crişului a ocupat locul I; în anul 2012, la concursul "Viaţă pentru mediu, viaţă pentru om", echipajul gimnaziului a obţinut locul II, iar liceul, locul I; în noiembrie 2012, la Baia Mare, la concursul Firme de exerciţiu, echipajele liceului au ocupat locuri fruntaşe. De asemenea, sunt remarcabile rezultatele sportive ale elevilor din Vadu Crişului. Amintim: locul III, la handbal fete liceu, faza naţională, în anul 2003. Băieţii nu se lasă mai prejos, astfel, în  2003 şi 2004, echipa de handbal s-a clasat pe locul III, respectiv locul II la faza naţională. Diplome şi medalii au adus fotbaliştii, atleţii şi rugbiştii. Ca un gest de respect şi omagiu pentru cei care au condus destinele acestei prestigioase şcoli, în toată evoluţia sa, amintim numele directorilor care cu siguranţă au prefigurat destinul şi imaginea instituţiei: 1953 - 1958, Ioan Brândaşiu; 1958 - 1962, Gheorghe Crăciun; 1962 - 1966,  Petru Vicaş; 1966 - 1978, Ioan Ciurdaru; 1978 - iulie 1989, Eugenia Boier; iulie 1989 - 1996, Ioan Ciurdaru; 1996 - 2003, Eugenia Boier; 2003 - 2006, Francisc Tecsi; 2006 - 2007, Sorin Mudura; 2007 şi în prezent - Florin Mălai. Directori adjuncţi au fost: Gheorghe Pârvu, Ioan Călţun, Manea Bercovici, Florian Baciu, Dumitru Jurcă, Aurel Vancea, Tecsi Francisc, Eugenia Boier.

La aniversarea celor 60 de ani de existenţă, urăm tradiţionalul "La mulţi ani!" Colegiului Tehnic, cadrelor didactice şi elevilor, succese în continuare şi să ducă mai departe tradiţia şi faima liceului. Manifestarea aniversară, ce va marca cei 60 de ani de existenţă a liceului, va avea loc duminică, 19 mai, la Vadu Crişului, unde sunt invitaţi să participe foşti elevi şi profesori, precum şi alţi iubitori ai învăţământului bihorean.