Una din cauzele situaţiei dezastruoase de la Bac a fost identificată de Ministerul Educaţiei. Atât ministrul Ecaterina Andronescu, cât şi fostul ministru interimar Liviu Pop au susţinut că salariile mici din sistem este una dintre cauzele care au dus la situaţia dezastruoasă de la BAC. Cu toate acestea, o activitate capitală pentru viitorul elevilor - corectarea lucrărilor de către profesorii evaluatori - este plătită execrabil. Nedreptatea este cu atât mai mare cu cât şefii comisiilor, secretarii şi membrii, adică cei care nu fac aproape nimic, primesc banii cei mai mulţi.

La proba scrisă de limba şi literatura română, la Colegiul Naţional "Emanuil Gojdu" a fost numită o comisie foarte exigentă. Atât de exigentă încât preşedinta ei a fost în stare să îi spună poliţistului care supraveghea bacalaureatul (poliţist care nu se afla, evident, în subordinea Inspectoratului Şcolar) că are "bilă neagră", doar pentru că a permis presei să intre în şcoală. Presă care nu venise cu tolba cu fiţuici la elevi, ci venise să facă fotografii înaintea începerii examenului. Ei bine, conform Ordinului nr. 4145 din 24.05.2012 dat de fostul ministru, sindicalistul Liviu Pop, doamna cu pricina, a cărei principală atribuţie, ca a tuturor celor care au fost preşedinţi de comisii la bacalaureat, a fost aceea de a bea cafea şi a mai face din când în când câte o plimbare pe coridor, de la o clasă la alta, va încasa cel puţin 460 de lei. Cei care au stat însă în săli şi i-au supravegheat ore întregi pe copii să nu copieze, care le-au explicat ce trebuie scris şi ce nu trebuie scris pe foile de examen, adică asistenţii, vor lua doar 28 de lei pe zi. Este şi cauza pentru care a fi "supraveghetor" la bacalaureat a ajuns să fie o povară, cele mai multe cadre didactice fiind aproape „forţate" de directori să vină din concediu şi să facă pe asistenţii. "Merg doar dacă este neapărat. Dacă nu are cine merge şi dacă mă pune directoarea. Suma de bani care se dă pentru aceste examene este de-a dreptul ridicolă. Întrebaţi şi alţi profesori să vedeţi dacă nu am dreptate", a spus o profesoară din Oradea, sub protecţia anonimatului. De aceeaşi părere era şi o altă profesoară care a spus că "a devenit o povară să fii chemat din concediu pentru bani de nimic". Mai ales că, susţinea aceeaşi profesoară, situaţia nu este nouă şi de câţiva ani se tot repetă.

Unu cu sapa şi patru cu mapa

Nici la centrele zonale de evaluare situaţia nu este diferită. Omul care face munca cea mai grea, profesorul evaluator, cel care corectează lucrările, încasează doar 4,6 lei pe lucrarea corectată. În aceste comisii preşedintele câştigă 700 de lei, dacă sunt sub o mie de candidaţi, şi 725 de lei, dacă sunt mai mulţi de o mie. Comisia mai are şi un vicepreşedinte, care mai ia şi el 400 de lei, un secretar (a cărui muncă "epuizantă" este să introducă nişte cifre într-un calculator, care face singur toată treaba), plus unul sau mai mulţi membri, care iau şi ei suma frumuşică de 315 lei. Prin urmare, omul care lucrează cel mai mult, cel care corectează lucrările, este cel mai prost plătit. Aceeaşi situaţie jenantă se înregistrează şi în cazul comisiilor judeţene sau regionale de contestaţii. Aici vicepreşedintele ia 400 de lei, secretarul - 315 lei, membrii - tot câte 315 lei, iar profesorul evaluator - 4,6 lei pe fiecare lucrare corectată. Nici la Evaluarea Naţională situaţia nu este diferită deşi sumele celor care nu fac aproape nimic sunt mai mici. În comisiile din unităţile de învăţământ, preşedintele câştigă 200 de lei, membrii - câte 170 de lei, iar asistenţii - 23 de lei. Preşedinţii comisiilor din centrele zonale de evaluare câştigă câte 460 de lei, dacă au sub o mie de candidaţi şi 490 de lei, dacă au peste o mie. Secretarul şi membrii iau câte 230 de lei, iar cei care muncesc efectiv, corectând lucrări, câştigă 3,5 lei pe fiecare lucrare corectată.