Pe de o parte cauză a problemelor financiare, pe de altă parte metode de dezvoltare, proiectele europene se înmulţesc la Universitatea din Oradea. Ultimul dintre ele, unic în România, va schimba total faţa cercetării în ingineria electrică şi va da posibilitatea instituţiei să se doteze cu aparatură modernă, să contracteze alte proiecte şi mai importante, şi să încheie parteneriate cu universităţi care chiar contează în Europa.

Într-un peisaj apocaliptic, cu clădiri care abia mai stau în picioare, în fosta Garnizoană Oradea, pe un teren care acum aparţine Universităţii din Oradea, va începe în curând munca la unul dintre cele mai importante proiecte pe care le-a derulat în ultimii ani instituţia. Este primul şi singurul proiect POS „Creşterea Competitivităţii Economice" pe Universitate, iar titlul este „Creşterea capacităţii de cercetare dezvoltare a laboratoarelor interdisciplinare pentru tehnologii în ingineria electrică" cu  o valoare de aproape 8,4 milioane de lei. Universitatea nu contribuie cu niciun leu. „Proiectul este gândit într-un ansamblu mai mare de proiecte, care se vor realiza în zona în care sunt clădirile preluate de la Garnizoană, lângă Facultatea de Arte. Într-o clădire de 750 de metri pătraţi, vor fi patru laboratoare: de cercetări supraconductori şi sisteme supraconductoare, de cercetări tehnologii cu microunde şi procese inovative, de cercetări aparatură electrică, sisteme de ventilaţie şi tehnica frigului şi de cercetări softuri specifice aplicaţiilor inginereşti, laborator care va face legătura între celelalte, în care se vor face atât simulări pe partea de software cât şi modelări numerice la ceea ce în cele trei laboratoare se va cerceta. Mai sunt laboratoare asemănătoare la Politehnica din Bucureşti, dar pe aceste domenii este unic pentru că noi am pornit de la laboratorul de tehnica microundelor şi sistemele de tenoconductori, unde avem deja o istorie şi tradiţie. Vrem să facem acolo un smartcampus şi, pe partea de supraconductori, să realizăm nişte turbine eoliene astfel încât iluminatul din curte şi ce va consuma campusul să fie asigurat de noi. Până în 31 octombrie, anul acesta, trebuie să închidem proiectul. 25 de cadre didactice vor beneficia de aceste laboratoare, iar masteranzii de la Facultatea de Inginerie Electrică şi doctoranzii sunt obligaţi să facă cercetare şi să-şi aloce o parte din timp pentru a lucra în aceste laboratoare", susţine Ioan-Francisc Hathazi, şef lucrări, dr. ing. la Facultatea de Inginerie Electrica şi Tehnologia Informaţiei.

 

Inovare pe bani

 

Proiectul este important pentru că presupune şi renovarea spaţiilor de laborator şi dotarea cu aparatură. Salarizarea este însă doar 3% din valoarea lui.

„Stresul pe care îl mănâncă un manager de proiect este foarte mare. Dincolo de pregătirea mai bună a studenţilor şi rezultate mai importante în cercetare, un alt avantaj îl reprezintă şi atragerea unor proiecte de anvergură pe cercetare pentru că, având tehnică, putem aplica la proiecte direct la Bruxelles. În acest fel putem duce mai departe dezvoltarea cercetării în Universitate. Cel mai important este că, în aceste laboratoare, se va face inovare. România nu este încă bine cunoscută pe piaţa de inovare la nivel mondial. Progresul omenirii are loc prin inovare, prin produse de care are nevoie lumea. Ca să poţi face aşa ceva ai nevoie de tehnică. Dacă rezultatele vor fi credibile vor veni firme mari care vor cumpăra aceste inovaţii. Aici vrem să ajungem, să fim căutaţi şi să aducem bani din inovare. Dacă vrei să intri în parteneriat cu alte Universităţi şi pentru aia ai nevoie de tehnică. Nu se poate ca o universitate să vină într-un parteneriat cu tehnică de ultimă generaţie, iar cealaltă cu parte de simulare", susţine rectorul Constantin Bungău.   

Proiectul va fi gata în următoarele opt luni, iar în prezent se află în faza deschiderii ofertelor pentru firmele care se vor ocupa de renovarea spaţiului.