Proiectului Legii educaţiei va fi discutat din nou în Guvern azi, într-o şedinţă specială, pentru a ajunge cât mai repede în Parlament, după ce conducerea MECTS a organizat mai multe dezbateri publice privind actul normativ, în majoritatea dintre acestea fiind cerută prelungirea discuţiilor.

Principalele modificări propuse prin proiectul de lege vizează introducerea obligativităţii învăţământului până la vârsta de 16 ani şi a claselor pregătitoare, dar şi introducerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial. Ministrul Educaţiei a explicat, în repetate rânduri, că trecerea clasei a IX-a la gimnaziu vizează reducerea abandonului şcolar, el precizând că 20 la sută dintre copii abandonează şcoala după finalizarea clasei a VIII-a, în special în mediul rural, unde părinţii preferă să-i pună la muncă în loc să-i trimită la liceu într-o altă localitate. Ministrul a mai vorbit şi despre modernizarea programei şcolare, precizând că aceasta trebuie să fie corelată cu procedurile de evaluare şi introdusă în sistem doar atunci când cadrele didactice vor fi pregătite.

Daniel Funeriu a declarat, în repetate rânduri, că proiectul de lege are ca scop oferirea unui învăţământ de calitate, iar acest lucru nu poate fi făcut fără implicarea autorităţilor locale, fără formarea profesională a cadrelor didactice şi fără acordarea unor salarii decente profesorilor.
Ministrul Educaţiei s-a mai referit şi la învăţământul universitar, despre care a afirmat că "trebuie recredibilizat", deoarece acesta suferă de o lipsă de credibilitate care izvorăşte din lucruri precum anunţurile din campusuri privind vânzarea lucrărilor de licenţă, practicile neacademice prezentate de către presă sau din atitudinea unor oameni din conducerea universităţilor care au un singur interes, respectiv modul de alegere a rectorilor.
Funeriu a arătat, de-a lungul dezbaterilor, că printre măsurile propuse pentru învăţământul universitar se numără concentrarea resurselor în universităţi şi clasificarea universităţilor în funcţie de misiunea specifică. El a explicat că universităţile vor putea organiza cursuri până la licenţă, masterat sau doctorat, în funcţie de performanţe.

Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale prezenţi la dezbateri au solicitat luarea unor măsuri pentru creşterea calităţii învăţământului în mediul rural, introducerea asistentului social în şcoală, dar şi implicarea elevilor în consiliile de administraţie, astfel încât părerile lor să fie avute în vedere atunci când sunt luate decizii care îi privesc. La rândul lor, reprezentanţii asociaţiilor de părinţi au solicitat organizarea învăţământului într-un singur schimb şi eliminarea "programului încărcat şi dezorganizat" al copiilor.