Aproape jumătate dintre profesorii români ar fi de acord ca țara să fie guvernată de un lider puternic, care minimizează rolul Parlamentului și al alegerilor, iar 14% dintre aceștia ar aprecia ieșirea României din UE ca fiind o proiecție pozitivă.

Potrivit studiului „Educație pentru democrație în școlile din România” realizat în luna octombrie de o echipă de sociologi de la Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca la comanda Fundației Friedrich Ebert Stiftung din București, 14% dintre cadrele didactice ar aproba existența unui regim militar.

„La întrebarea «Cât de bine credeți că ar fi pentru România?», 87% din totalul profesorilor cuprinși în eșantion apreciază un sistem politic democratic ca fiind o opțiune bună sau foarte bună pentru România. Pe de altă parte, 45% dintre profesori acordă calificative de «foarte bine» sau «bine» scenariului în care România ar fi guvernată de un lider puternic, care minimizează rolul Parlamentului și al alegerilor. 14% dintre profesori ar aprecia ieșirea României din UE ca fiind o proiecție pozitivă, același procent ar aproba existența unui regim militar, iar 11% ar favoriza prezența unui sistem guvernat de legea religioasă, care ar presupune lipsa partidelor politice și absența mecanismelor electorale”, se arată în documentul citat.

Realizatorii studiului susțin că în rândul profesorilor cu vârste până la 35 de ani inclusiv se regăsesc cele mai ridicate procente de respondenți care aderă la o poziție eurosceptică și care ar aprecia pozitiv scenariile nedemocratice expuse în întrebări.

De asemenea, 26% dintre profesori se declară deloc mulțumiți față de modul în care funcționează sistemul politic din România, iar 10% consideră că, în prezent, felul în care este guvernată țara nu este deloc democratic.

„Obiecțiile majore pe care profesorii le au față de funcționarea actuală a democrației în România sunt legate de percepția unei distanțe foarte mari între clasa politică și cetățeni, precum și de lipsa mecanismelor de verificare și penalizare a politicienilor care încalcă reguli și care nu își îndeplinesc promisiunile. Răspunsurile profesorilor indică nivele reduse de încredere în instituții importante ale sistemului politic. Astfel, doar 8% dintre respondenți au nivele ridicate de încredere în partide, 15% în Parlament și 19 % în Guvern”, se mai arată în document.

În sensul acțiunilor de protest, participarea la greve, declarată de 48,5% dintre respondenți, este surclasată de semnarea de petiții, raportată de 60,8% dintre respondenți.

De asemenea, 31,3% dintre respondenți au participat la demonstrații pașnice, pe când doar 8% au luat parte la un boicot, fiind înregistrată și existența ”unei doze însemnate de scepticism în ceea ce

privește eficiența protestului pentru generarea de schimbări ale deciziilor politice”.

În chestionar a fost inclusă și o întrebare legată de opinia profesorilor în privința acordării în România a permisiunii ca persoanele de același sex să se căsătorească, iar din rândul respondenților care au oferit un răspuns valid, 60,5% au exprimat un dezacord total față de această idee.

Eșantionul reprezentantiv a cuprins 1.427 de profesori din clasele 5-12 din România, aleși aleator din 140 de școli, datele fiind culese în perioada 10-24 noiembrie 2017.

Vasile Magradean (Mediafax)