Deși a fost înființat abia anul trecut, în aprilie, Grupul de Acțiune Locală (GAL) "Poarta Transilvaniei" a demonstrat că, dacă oamenii se coalizează și învață să acționeze împreună, banii europeni pot fi aduși și la țară. În doar câteva luni au reușit să atragă 71 de proiecte de peste trei milioane de euro și să obțină finanțare pentru 57 de proiecte în cele şapte comune pe care le reprezintă.

Acolo unde interesul comun primează, iar orgoliul este ținut în frâu de înțelepciune, se pot produce lucruri extraordinare. Așa s-a întâmplat, spre exemplu, cu proiectele transfrontaliere în care românii și maghiarii au învățat să lase deoparte disensiunile și să dea o șansă dezvoltării pe zona de graniță. La fel s-a întâmplat și în regiunea de interesecție a județelor Cluj, Sălaj și Bihor unde, prin intermediul unei asocieri (GAL-ul "Poarta Transilvaniei"), şapte comune au reușit să acceseze un număr record de proiecte care să aducă bunăstare locuitorilor din zonă. "Cele mai multe investiții au fost făcute în mediul privat. Oamenii au reușit să înțeleagă că acest GAL este mijlocul și instrumentul de a face ceva. Dacă un fermier vrea să obțină bani printr-un proiect și alege să îl depună la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, proiectul lui are șanse mai mici de a câștiga finanțare decât dacă este depus prin intermediul nostru, al GAL-ului", a spus Cristinel Blaga, în cadrul unei prezentări care a avut loc lângă Remeți, în cadrul Festivalului "Poarta Transilvaniei" din acest weekend.

"Nu ajunge să vorbim despre agricultură din cifre, de la București!"

Evoluția rapidă a GAL-ului a fost o dovadă că oamenii din mediul rural au capacitate de a se coaliza și a se adapta chiar dacă pe unele direcții de dezvoltare (măsuri), banii au fost mai puțini decât pe altele. "Mă simt bine în acest GAL și cred că suplinește locul lăsat gol de guvernanți în strategia de dezvoltare din teritoriu. Oamenii de la sate trebuie să înțeleagă că prin intermediul GAL-urilor vin multe oportunități de proiecte, iar aici contează mult și puterea exemplului. Dacă vrem să schimbăm în bine agricultura în România nu ajunge să vorbim despre ea din cifre, de la București. Trebuie să ascultăm și să consultăm și oamenii de la sate", a spus Dorin Manea, primarul comunei Negreni, care a fost completat și de alți beneficiari prezenți la întâlnire. Aceștia au subliniat că rata de cofinanțare pentru proiectele pe agricultură a fost mică, ceea ce ar demonstra că nu se dorește în mod real încurajarea acestui sector. O altă problemă subliniată de participanți a fost cea legată de criteriile după care sunt selectate galurile la nivel național, criterii care trebuie prevăzute în ghiduri speciale. Acestea, însă, întârzie să apară, ceea ce face foarte dificilă stabilirea unei strategii care să ducă la selectarea GAL-urilor între cele care să primească finanțare. "Sperăm ca, în toamna anului viitor, să avem aceste ghiduri. Până atunci, în GAL-ul nostru, s-au mai înscris trei comune, ceea ce va face ca numărul potențialilor beneficiari să crească la peste 20.000", a spus, Cristinel Blaga, președintele GAL-ului. "Poarta Transilvaniei" acoperă comunele Almaşu, Cizer, Fildu de Jos şi Sîg, din judeţul Sălaj, Ciucea şi Negreni, din judeţul Cluj, şi Bulz, din judeţul Bihor și prin cele 57 de proiecte declarate eligibile, cu o valoare totală de peste 2,3 milioane de euro, este al 16-lea pe țară din cele 163 de GAL-uri, conform Autorității de Management.