Expoziţia "Anne Frank - O istorie pentru prezent" şi-a deschis porţile, ieri, la Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai", în prezenţa lui Matthijs van Bonzel, ambasadorul Olandei în România. Orădenii sunt invitaţi să descopere o pagină importantă din istoria umanităţii, care relevă, o dată în plus, efectele devastatoare ale discriminării rasiale naziste din al Doilea Război Mondial.

Expoziţia organizată de Anne Frank House Olanda s-a bucurat de un real success la nivel internaţional şi a ajuns în Oradea, la Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai", graţie eforturilor depuse de Asociaţia Tikvah Oradea, cu sprijinul Claims Conference, Bernad Charitable Trust şi Anne Frank House. Expoziţia prezintă fragmente de istorie, aşa cum a fost ea trăită de tânăra Anne Frank, o evreică care s-a refugiat în Olanda, odată cu instalarea regimului nazist din Germania. Pentru că prigoana evreilor începe şi în ţara de refugiu, Anne şi familia sa se ascund într-o cameră mascată de o bibliotecă şi, cu ajutorul a patru angajaţi fideli, reuşesc să supravieţuiască timp de doi ani în ascunzătoare, fără să vadă lumina zilei. Familiei i se alătură şi alţi refugiaţi, iar timpul trece, pendulând între plictiseală şi certuri. În ascunzătoare, Anne scrie un jurnal sub forma unei scrisori pentru o prietenă imaginară. Visul adolescentei este să scape cu viaţă şi să devină jurnalist sau scriitor. Trădată în final, familia Annei este deportată în lagăre, singurul supravieţuitor al holocaustului fiind tatăl, Otto Frank. După eliberarea din lagăr, Otto descoperă jurnalul Annei şi-l publică, dăruind astfel posterităţii o imagină profundă şi impresionantă a efectelor politicii naziste asupra oamenilor, de orice fel, care nu se încadrau în standardul perfecţiunii germane.

Panouri-mărturii

În cadrul expoziţiei sunt prezentate 32 de panouri cu fragmente din jurnalul Annei şi fotografii ale familiei Frank, dar şi imagini care surprind perfect începutul prigoanei, când grupările "Cămăşile brune" organizau marşuri, intonând: "Când de sub cuţite va ţâşni sânge evreiesc". "Oradea, România, Ungaria, ca şi Olanda, au trecut printr-un război greu. A fost o surpriză pentru mine să aflu că Eva Heyman, care a scris, la rândul ei, un jurnal, a trăit în Oradea", a spus ambasadorul Matthijs van Bonzel. El a subliniat că ţările din Europa de Est şi-au câştigat mai târziu dreptul la libera exprimare, din pricina regimului comunist, dar că acum avem şansa de a face parte dintr-o Europă unită. "Chiar dacă în Uniunea Europeană nu este totul perfect, este important că avem bunul cel mai de preţ: libertatea", a subliniat ambasadorul. El a amintit că naziştii au extins genocidul nu doar asupra evreilor, ci şi asupra ţiganilor  sau asupra celor care aveau orientări sexuale sau religioase "nesănătoase". A fost o crimă împotriva umanităţii. "Anne Frank spune povestea tuturor copiilor care au trecut prin acel război. Spune inclusiv povestea părinţilor mei, care au trăit în Indonezia şi care au fost loviţi de furia japoneză, bunicii mei murind în lagăr", a mai declarat ambasadorul. Expoziţia este deschisă publicului timp de două săptămâni. Pe lângă panourile bilingve (română şi maghiară), orădenii vor putea urmări şi un film documentar, subtitrat în română, care va rula în fiecare luni şi joi, de la orele 11.00, 12.00, şi 13.00.