Ansamblul folcloric „Moşuţ" din Vadu Crişului - Ambasadori de soi ai Bihorului

Au mai participat la festivalul mesageri din: Algeria, Austria, Bulgaria, Macedonia, Rusia, Coreea de Sud, Republica Moldova, Slovenia, Taiwan. Din România au fost prezente: „Păunița" din Sânjorz- Băi, jud. Bistrița Năsăud, „Moșuț", din Vadu Crișului Bihor, „Comorile Luncii", din Botoșani, „Mugurii Siriașului", din Buzău, „Transilvania", din Cluj-Napoca, „Perinița", din Otopeni - Ilfov, „Corăgheasca", din Deleni - Iași, „Brâulețul" din Pârscoveni - Olt, „Cibinul" din Sibiu, „Hora Vasluiului", din Vaslui, „Doina Casimcei", „Altițe Dobrogene", "Plai de Dor", „Dorulețul",  "Ghiocel", toate din județul Tulcea. Un juriu alcătuit din personalități marcante ale folclorului românesc au onorat festivalul: Theodor Vasilescu, maestru coregraf, artist emerit, președinte, Marin Barbu (Nea Mărin), maestru coregraf, Valeria Arnăutu, etnomuzicolog, realizatoare emisiuni radio și televiziune, Emilia Bubulac, etnomuzicolog, realizator emisiuni TV, prof. Nicolae Gălățean, Bistrița Năsăud, Marcel Dupu, director Palatul Copiilor Botoșani, Damian Dumitru, Inspector Școlar General Tulcea, prof. Ștefan Coman, maestru coregraf, director al Festivalului „Peștișorul de Aur". Festivalul a debutat cu o paradă a portului popular al formațiilor participante, urmărit și aplaudat de mii de locuitori înșirați pe traseul urmat de artiști. Apoi în Piața Civică, în preambulul concursului, în cadrul deschiderii oficiale a Festivalului și-au exprimat gândurile: Horia Teodorescu, președintele CJ. Tulcea, Șacu Stere, viceprimar al municipiului Tulcea, Dumitru Damian, inspector şcolar general, PS Visarion, episcopul Tulcii, Ștefan Coman, directorul festivalului. Toți vorbitorii au apreciat rolul și dimensiunile acestui regal folcloric la care au participat 1100 de artiști. Un moment inedit l-au realizat la închiderea festivității oficiale un ansamblu ad-hoc alcătuit din câte 2 perechi de dansatori din toate formațiile prezente care au dansat un vechi și tradițional dans din zonă, „cadânceasca", pregătit de-acasă, ca una din condițiile impuse de regulamentul festivalului. A fost un dans al prieteniei, al respectului pentru folclorul tuturor etniilor (18) care trăiesc în acest areal mirific.

Concursul

Pentru prima dată la această ediție au concurat numai formațiile folclorice din România, cel din străinătate având doar o participare demonstrativă, apreciată prin diplome de excelență și trofee. Concursul propriu zis s-a derulat în două zile, urcând pe scenă alternativ formații românești și străine. Ansamblul „Moșuț" a evoluat sâmbătă, 8 august, alături de cele din Botoșani, Ilfov, Taiwan, Casimcea, Buzău și R. Moldova. Deși dansatorii din Bihor au avut o prestație excelentă, au avut de înfruntat lipsa de profesionalism a echipei de sonorizare, care au „omis" deschiderea microfoanelor de fond, fapt pentru care descântecele și strigăturile specifice dansului bihorean au fost estompate. Cu toate acestea, miile de spectatori din Piața Civică au răsplătit cu ropote de aplauze spectaculozitatea și dinamismul dansului bihorean. Acest incident nedorit i-a frustrat pe cei din Vadu Crișului de a prinde „Peștișorul de Aur", scăpat involuntar din undița lor, mulțumindu-se doar cu cel de argint. Și-au luat însă revanșa la spectacolul de gală al laureaților, unde, în condiții normale de sonorizare, au demonstrat adevăratul potențial artistic, fiind ovaționați de public și aplaudați de juriu, căruia consider că i-a părut rău că nu le-a acordat premiul I. Considerăm că evoluția Ansamblului „Moșuț" din Vadu Crișului, în compania unor formații prestigioase din mari orașe cu arie de selecție și potențial artistic deosebit, unele cu dansatori profesioniști (junii Sibiului) câștigătorii Marelui Premiu al Festivalului, a fost onorantă, iar locul II obținut a propulsat ansamblul bihorean în elita folclorului românesc. Valoarea artistică, costumele și autenticitatea repertoriului au fost apreciate și în spectacolul oferit turiștilor din stațiunea „Gura Portiței", fiind singurul ansamblu care a avut onoarea să prezinte un spectacol într-o locație de vis. Acest rezultat deosebit reprezintă efectul unei munci îndelungate și asidue de sute de ore de repetiție, de transpirație și efort ale dansatorilor și coregrafului lor. Dar rodul efortului lor nu era posibil fără contribuția mai multor factori. În primul rând Primăria și Consiliul Local Vadu Crișului, prin Dorel Cosma și Ioan Hașaș, primar și viceprimar, care au susținut moral și financiar derularea acestui proiect. Alături de ansamblu un rol deosebit l-au avut părinții, constituiți în Asociația culturală „Moșuț", care au suportat alături de primărie o parte din cheltuielile pentru costume și deplasări. Nu în ultimul rand, succesele se datorează celor care au realizat valoarea artistică, doamna prof. Liana Boț și maestru coregraf Florea Crișu, care, pe lângă latura artistică, au creat o familie alcătuită din părinți și copii dansatori, în care educația a contribuit la formarea de caractere. Dacă în poveste „Peștișorul de Aur" îndeplinește 3 dorințe pentru pescarul norocos, cel de argint pescuit la Tulcea de Ansamblul „Moșuț" își exprimă 3 dorințe:  menținerea cu orice efort a Ansamblului „Moșuț", devenit emblemă și brand pentru comuna Vadu Crișului, organizarea de spectacole în localitate și în deplasare, pentru continua perfecționare și introducerea în repertoriu și rodarea unor noi dansuri, participarea la festivaluri și concursuri de prestigiu în țară și străinătate, cu sprijinul autorităților locale și județene, Fenomenul cultural-artistic „Moșuț" reprezintă un exemplu de urmat, demonstrând zicala că „dacă vrei poți".