Sala de consiliu a Prefecturii Bihor a fost plină ochi sâmbătă, 8 mai, de „oameni de excelenţă". Iniţiativa Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor, sub tutela Ministerului Culturii, a adunat în jur de 200 de bihoreni pentru a asista la decernarea unor diplome de excelenţă unor personalităţi judeţene care şi-au pus amprenta asupra vieţii culturale, artistice, literare sau ştiinţifice din acest areal.

Directorul Direcţiei pentru Cultură Bihor, Mircea Bradu şi subprefectul Cristian Bitea au fost gazdele evenimentului, la care a participat şi secretarul de stat Vasile Timiş din cadrul Ministerului Culturii, cel care a înmânat premiaţilor diplomele de excelenţă. Manifestarea se află la a patra ediţie, iar nominalizările pentru candidaţii propuşi la premiere au fost făcute de către Direcţia bihoreană, iar diplomele au fost înmânate de Minister.
Directorul Mircea Bradu a ţinut să facă în preambul manifestării o scurtă trecere în revistă a reproşurilor pe care le-au primit organizatorii în răstimpul scurs de la prima ediţie, dar şi o succintă prezentare a categoriilor premiate sâmbătă. „Ni s-a reproşat că vrem să facem o întâlnire elitistă şi chiar este adevărat, aceasta a fost şi intenţia noastră. Ni s-a reproşat că am adus în acelaşi loc oameni de cultură împreună cu sportivi, dar considerăm că, aducând lumea sportului în prim plan, realizările importante ale unor sportivi, i-am adus în centrul atenţiei publice, a început promovarea lor. Anul acesta avem o categorie aparte, care este aproape de sfârşitul existenţei, cea a creatorilor populari distinşi de-a lungul timpului în ţară şi în străinătate", a spus Mircea Bradu.
Secretarul de stat Vasile Timiş s-a declarat onorat pentru faptul că poate să-i premieze, din nou, pe cei mai prolifici bihoreni în domeniile culturale în care activează, remarcând, totodată, că spaţiul crişan deţine o pondere importantă din monumentele de patrimoniu naţional, peste 500 din cele 30.000 de monumente de patrimoniu. „În spaţiul cultural orădean sintagma europeană unitate în diversitate este la ea acasă. După părerea mea, Oradea constituie un model cultural de urmat la nivel naţional, dar şi european", a spus secretarul de stat. Vasile Timiş a făcut şi o scurtă trecere în revistă monumentelor româneşti înscrise în patrimoniul UNESCO, 33 la număr, ultima dintre ele fiind doina românească, în prezent făcându-se demersuri pentru trecerea în patrimoniul universal a colindei româneşti şi a mănăstirii Suceviţa.
A urmat apoi premierea propriu-zisă a 150 de bihoreni cu realizări importante implicaţi în viaţa urbei şi a judeţului, în funcţie de genurile stabilite de organizatori: pentru îndrumarea formaţiilor artistice folclorice; educaţia adulţilor (ecologie, ştiinţele naturii); autori de monografii; fundaţii, organizaţii culturale; colecţii şi colecţionari, muzee; meşteri populari; preoţi care au renovat biserici de lemn; muzică uşoară; dans sportiv; muzicologie, muzică cultă; relaţii internaţionale; teatru; istorie, literatură, jurnalism.

La secţiunea „opera omnia" au fost premiate nume importante ale spaţiului bihorean, românesc şi european deopotrivă, profesori universitari, academicieni sau scriitori. Este vorba de Gheorghe Bumbu, Ovidiu Drimba, Sever Dumitraşcu, Ianos Emerich, Viorel Faur, Teodor Cios, Ioan Godea, Kristoffi Ianos, acad. Mircea Maliţa, Gheorghe Măhăra, etnograul Tereza Mozes (Israel), acad. D.R. Popescu, Ioan Ţepelea. În partea a doua a manifestării au primit diplome de excelenţă în jur de 100 de preoţi din întreg judeţul pentru modul în care înţeleg să se implice în viaţa spirituală şi culturală a credincioşilor pe care îi păstoresc.