În urma celor trei valuri de concedieri care i-au afectat pe funcţionarii Primăriei în ultimul an, conducerea acestei instituţii speră că sumele economisite la buget vor fi suficiente pentru construirea măcar a unui nou pod peste Crişul Repede. Zona aleasă este cea a Podului de pontoane, un proiect vechi din anul 2005, iniţiat de fostul primar Petru Filip şi abandonat în 2007, după opoziţia puternică a cetăţenilor Oradiei şi a organizaţiilor de mediu. Edilul actual, ignorând toate aceste manifestări ale societăţii civile, porneşte şi el o cruciadă, uitând că orădenii sunt sensibili la problemele de mediu.


Printre puţinele momente de solidaritate ale societăţii civile orădene au fost cele legate de amenajarea malului Crişului Repede, pe porţiunea cuprinsă între Podul Dacia şi Podul Ferdinand, dar şi distrugerea alveolei din faţa Bisericii cu Lună.
Atunci zeci de orădeni au protestat faţă de abuzurile unor instituţii publice care urmăreau distrugerea unor spaţii verzi. Administraţia actuală liberală, care în 2008 a câştigat alegerile exploatând nemulţumirile orădenilor împotriva administraţiei democrate de atunci, uită toate promisiunile făcute ecologiştilor şi declanşează un nou război împotriva orădenilor.

Vechile firme de casă au porţi deschise la Primărie
Zilele trecute, Ilie Bolojan a anunţat că a scos din sertar un vechi proiect al fostului său adversar Petru Filip, construcţia unui pod rutier în zona Podului de pontoane. Mai mult, edilul a apelat la firma Search Corporations, care în campania electorală a liberalilor a făcut obiectul unor ample campanii de denigrare. Acum, totul a fost dat uitării, iar Bolojan a apelat din nou la "firma de casă" a PD-L, solicitându-i să reactualizeze, pe ici pe colo, proiectul de construcţie a podului peste Criş. Firma Search Corporations avea încă din 28 octombrie 2005 semnat cu Primăria un contract de prestări servicii privind întocmirea documentaţiei pentru noul obiectiv, în valoare de 190.400 lei. După două luni, firma prezenta Consiliului Local Oradea un studiu de fezabilitate din care să rezulta că valoarea unui pod pe structură mixtă hobanată perpendicular se ridică la 2,7 milioane euro. Podul urma să afecteze atât terenurile de sport de pe malul stâng, cât şi spaţiul verde pe pe malul drept.

Un factor de risc pentru sănătatea locatarilor
În 2006 contestările au curs gârlă atât din partea locatarilor, cât şi a numeroaselor organizaţii de mediu. În cursul lunii mai 2006, este depus spre consultarea cetăţenilor la Agenţia de Protecţia Mediului un Raport referitor la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Potrivit studiului din 2006, elaborat de Search Corporations, ar urma să fie afectate în mod cert de pe malul stâng: terenurile de fotbal, de tenis şi spaţiile de parcare, iar pe malul drept: locul de joacă, spaţiul comercial şi o porţiune din aleea de acces, "obiective ce se află la o distanţă de pod chiar sub 10 m". Pe cele 25 de pagini sunt prezentate, cu lux de amănunte, sursele de poluare, care vor afecta calitatea apelor, aerului, solului şi subsolului, fauna şi flora şi, nu în ultimul rând, aşezările umane. Astfel, pe perioada construcţiei podului, lucrările de terasamente vor antrena particule de pământ care se vor depune pe fundul albiei şi care vor afecta flora şi fauna. În plus, traficul greu determină diferite emisii de substanţe poluante, printre care şi cele de plumb. La capitolul protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor sunt identificate ca principale surse de poluare, în timpul execuţiei, utilajele în lucru şi organizarea şantierului, iar, pe perioada de funcţionare, traficul rutier care se va desfăşura pe pod. În acest sens, studiul indică drept măsură de protecţie "prevederea de ferestre fonoizolante - tip termopan pentru locuinţele aflate în vecinătatea podului" sau amplasarea pe pod a unor panouri de protecţie. În legătură cu aceste aspecte a fost depus un memoriu semnat de către Asociaţia de Proprietari Sovata - Crişul Repede, Asociaţia de Proprietari Splaiul, Asociaţia Cazaban - Oneşti Ioşia Nord, Asociaţia 103 Sovata, Asociaţia de Proprietari Lebăda şi 5X5 Fotbal, cu semnăturile a 180 de orădeni care contestau oportunitatea construirii unui astfel de pod.

Geamuri termopan pentru tot cartierul
Cu toate acestea, în cursul lunii noiembrie 2006, CLO întăreşte hotărârea de construire a podului, schimbând doar soluţia tehnică. Viitoarea construcţie urma să aibă o structură cu grinzi prefabricate precomprimate tip T, podul având cu o oblicitate de 73 de grade. Faţă de vechiul proiect, acum lucrarea ar urma să coste 2,4 milioane euro şi s-ar realiza în 24 de luni şi nu 30. În ianuarie 2007, la nicio lună după aprobarea hotărârii, "profesioniştii" de la Search Corporations vin cu un nou Raport de evaluare a impactului de mediu, care nu aduce decât câteva modificări, eliminând însă câteva aspecte legate de factorii de risc. Dar rămâne un punct esenţial: pentru reducerea impactului negativ cauzat de zgomot se recomandă fie amplasarea unor panouri de protecţie împotriva zgomotului, fie montarea de ferestre fonoizolante (tip termopan) la locuinţele aflate în vecinătatea podului. Protecţia se va realiza pe malul stâng al Crişului la blocurile din zona străzii Oneştilor şi la sala de sport din apropierea rampei, respectiv pe malul drept al râului, la blocurile din zona străzii Sovata.

Acum, noua administraţie intenţionează să repună pe tapet acest proiect, apelând tot la firma Serach Corporations. Chiar dacă se vorbeşte de o refacere care să aducă îmbunătăţiri semnificative, tema de proiectare rămâne aceeaşi: un pod oblic, amplasat la 60 de metri în aval de actuala traversare pietonală, cu lungimea de 108 m şi lăţimea de 13 m. În plus, se recunoaşte faptul că la o distanţă de mai puţin de 700 de metri în acest an ar urma să înceapă construcţia unui nou pod, care să preia circulaţia de pe drumul de centură. În aceste condiţii, reacţia locatarilor şi a ecologiştilor este pe deplin justificată.