Ceremonialul militar-religios cu ocazia Zilei Imnului Naţional s-a desfăşurat ieri în faţa clădirii Primăriei Oradea. Cei mai mulţi participanţi au fost reprezentanţi ai administraţiilor locale şi judeţene, şefi de instituţii deconcentrate, reprezentanţi ai cultelor religioase, parlamentari şi cadre militare active, în retragere şi în rezervă. Doar câteva zeci de orădeni s-au oprit să asiste la manifestare.

Printre cei care au asistat la ceremonialul militar-religios organizat de Garnizoana Oradea, în colaborare cu Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean şi Primăria Oradea, s-au numărat prefectul Claudiu Pop, subprefectul Cristian Bitea, preşedintele CJ Bihor, Cornel Popa, senatorul PDL, Gavrilă Ghilea, deputatul PNL Florica Cherecheş, Prea Sfinţitul Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea. Ceremonialul a debutat cu întâmpinarea oficialităţilor, prezentarea onorului, salutul drapelului de luptă, urmate de binecuvântarea şi rugăciunea pentru poporul român oficiate de către preotul militar al Garnizoanei Oradea, Mircea Ioniţă. După alocuţiunile dedicate Zilei Imnului Naţional al României rostite de prefectul Claudiu Pop, de Preasfinţia Sa dr. Virgil Bercea şi de preotul conf. univ. dr. Mihai Brie, a urmat un spectacol cu tematică adecvată, susţinut de Muzica Militară a Şcolii de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră "Avram Iancu" Oradea. Imnul Naţional a fost interpretat de David Sotiuţ, elev în clasa a III-a C a Şcolii Gimnaziale "Dimitrie Cantemir" Oradea. Ceremonialul s-a încheiat, după jumătate de oră, cu defilarea gărzii de onoare şi onorul muzicii militare. Data de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Național al României - ''Deșteaptă-te, române!'', simbol al unității Revoluției Române de la 1848. La 29 iulie 1848, "Deșteaptă-te, române!" a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic ''Un răsunet'', de Andrei Mureșanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului ''Foaie pentru minte, inimă și literatură'', pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști, pentru drepturi naționale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn ''o adevărată Marsilieză românească''. Imnul a fost intonat în timpul Războiului de Independență, în Primul Război Mondial și la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în al Doilea Război Mondial. ''Deșteaptă-te, române!'' a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Brașov din 15 noiembrie 1987 și în timpul Revoluției din decembrie 1989. Imediat după Revoluția din decembrie 1989, ''Deșteaptă-te, române!'' a fost ales Imn Național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991. Conform Constituției României, Imnul Național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului.