Cel mai vehi cotidian bihorean de limbă română a înregistrat azi un nou record: 7.000 de ediţii scoase de sub tipar în ultimii 25 de ani. Resetat după evenimentele din decembrie 1989, cotidianul Crişana apărea în 23 decembrie 1989 cu nr.1 pe prima pagină. Până în acel moment de întorsătură, Crişana acumulase însă, în 44 de ani de apariţie, fix 13.300 de ediţii.

Cel mai titrat cotidian al judeţului Bihor atinge astăzi 7.000 de ediţii din 1989 încoace şi 20.300 de numere scoase de sub tipar din 1945 până azi. Un adevărat record pentru presa scrisă din România. 20.300 de ediţii înseamnă tot atâtea zile în care generaţie după generaţie de cititori au aşteptat ziarul Crişana acasă sau l-au cumpărat de la chioşc. Şi tot atâtea zile în care alte generaţii de ziarişti au muncit în stres, contra timp, să îl scrie cât mai bine le-a stat în puteri. Având în spate 69 de ani de apariţie neîntreruptă, Crişana a devenit, graţie jurnaliştilor care au muncit aici, un reper important al presei scrise din România. Nu mai puţină importanţă în dezvoltarea şi supravieţuirea ziarului au avut-o şi cei care au trudit nevăzuţi sub forma semnăturilor în ziar - personal tehnic, administrativ, funcţionari economici, difuzori. Esenţială a fost şi contribuţia acţionariatului care a injectat, în momentele de cumpănă financiară în care ajunsese societatea editoare, capitalul necesar bunei funcţionări. Şi nu în ultimul rând, Crişana a atins aceste ameţitoare cifre care i-au marcat existenţa, graţie cititorilor săi fideli, care nu au renunţat la ziarul lor de suflet. Ziarul în care au simţit pulsul comunităţii în care trăiesc şi muncesc, ziarul din care au aflat informaţii utile, au descoperit reuşitele unora, tristeţea altora la despărţirea de cei dragi, au trăit în comuniune marile sărbători ale naţiunii şi ale credinţei.

Către ediţia 7.000

Până în 1989 Crişana a fost singurul cotidian de limbă română al judeţului Bihor, situaţie impusă de regimul comunist şi care se regăsea, de altfel, în fiecare judeţ al ţării. În zilele fierbinţi din decembrie 1989, în ediţia nr. 1 (13.300), pe prima pagină,  Crişana anunţa victoria "Bravului popor român". Tot pe pagina întâi a fost transmis "Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale", care anunţa la primul punct abandonarea rolului conducător al unui singur partid şi statornicirea unui sistem democratic şi pluralist de guvernământ. În spiritul timpului, când însăşi Televiziunea Română - postul prin care s-a desfăşurat telerevoluţia română - s-a redenumit "Televiziunea Română Liberă", Crişana i-a urmat exemplu numindu-se, începând cu nr. 3, de luni 25 decembrie, "Crişana liberă". În ediţia de a doua zi "Crişana liberă" anunţa execuţia soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu, precum şi capetele de acuzare care au stat la baza sentinţei. "Crişana liberă" a continuat să apară sub acest nume până în 30 martie 1990 (vineri), pentru ca în ediţia de duminică, 1 aprilie, să revină la numele consacrat şi firesc, Crişana. Ziarul ajunsese în noua epocă în Anul II şi la nr. 83 de apariţie, după resetarea din decembrie 1989 - în aceeaşi zi comemorându-se, pe prima pagină, "Ziua o sută" de la Revoluţie.

Tradiţia naşte valoare şi respect

Anul viitor în ianuarie, cotidianul Crişana va atinge un nou record - 70 de ani de apariţie neîntreruptă în Bihor şi Oradea. Prilej de noi rememorări, ajustări sau resetări, dar şi de continuitate. Atât în ediţia print, cât şi pe interfaţa on line www.crisana.ro. Având de înfruntat o cruntă criză economică care a lovit necruţător şi presa, Crişana rămâne dedicată cititorilor săi fiind singurul cotidian din Bihor care apare şase zile pe săptămână. Spre deosebire de celălalt cotidian românesc din Oradea, a menţinut un nivel accesibil atât pentru abonamente la ziar, cât şi pentru vânzarea la chioşc, tocmai din respect pentru cititorii şi partenerii săi fideli care traversează aceleaşi vremuri grele. Rămânând alături de Crişana, cititorii şi partenerii săi pun umărul la consolidarea unei pagini de istorie în acest colţ de ţară. Pentru că, la cele şapte decenii pe care le-a parcurs şi consemnat zilnic în scris, Crişana a ajuns mai mult chiar decât ziarul tradiţional al bihorenilor: a devenit o sursă vie de istorie.

Doamne, ajută!