Înfiinţat încă din noiembrie anul trecut, Centrul de Cercetare Eva Heyman a fost inaugurat luni, în prezenţa mai multor oficialităţi universitare locale. Centrul are deocamdată opt membrii în componenţă şi un program ambiţios pentru anul în curs, din care, cel mai important obiectiv este reeditarea în limba română a „Jurnalului" Evei Heyman.

Ceremonia de inaugurare s-a desfăşurat la Universitatea din Oradea, acolo unde va şi funcţiona Centrul şi s-a bucurat de prezenţa rectorului Cornel Antal, a directorului Muzeului Ţării Crişurilor - Aurel Chiriac, a directorului Serviciului Judeţean Bihor al Arhivelor Naţionale - Bujor Dulgău, a istoricului Sever Dumitraşcu, a prorectorului Barbu Ştefănescu şi a preşedintelui Comunităţii Evreilor din Oradea - Felix Koppelman. Rectorul Cornel Antal a spus că istoria comunităţilor evreieşti din Bihor este mult prea puţin cunoscută faţă de cât ar merita şi că ţinând cont de contribuţia acestor comunităţi la viaţa culturală şi socială a Bihorului de astăzi, înfiinţarea acestui Centru era o datorie a tuturor locuitorilor acestor meleaguri. Preşedintele Centrului, Antonio Faur, a dat citire şi unei scrisori trimise de Conel Iancu de la Şcoala de Înalte Studii Iudaice din Montpellier, Franţa, o scrisoare în care cei care au luptat pentru înfiinţarea instituţiei erau felicitaţi.

Holocaustul, în versiunea locală

Instituţia care funcţionează în aceeaşi clădire cu Centrul de Cercetări Geotermale din incinta Universităţii, a primit numele Evei Heyman, o fetiţă care a scris la 13 ani un jurnal despre feţele Holocaustului din Oradea. Jurnalul a fost publicat de mama fetei, deoarece aceasta a murit după ce a fost deportată de la ghetoul din Oradea la cel de la Auschwitz, în 1944. „Jurnalul este prima mărturie scrisă despre ghetoul din Oradea" a explicat Antonio Faur. Există însă o mulţime de alte mărturii care au ajuns în Arhivele Naţionale. „În 2006 s-a încheiat un acord între Serviciul Judeţean Bihor al Arhivelor Naţionale şi Muzeul Holocaustului din SUA, fiind trimise spre cercetare nu mai puţin de 15.000 de documente care vorbesc despre Holocaustul din această regiune a ţării. În arhivele noastre sunt mărturii foarte importante cu privire la contribuţia evreilor la înflorirea vieţii comunităţilor din aceste regiuni.", a spus Bujor Dulgău, directorului Serviciului Judeţean Bihor al Arhivelor Naţionale care a făcut şi un scurt istoric al comunităţilor evreieşti din Bihor de la primele atestări ale acestora, la jumătatea secolului al XIII-lea, şi până astăzi.

Program ambiţios

Noul Centru de Cercetare Eva Heyman are deja un program pe anul 2012 bine definit. Printre punctele forte ale acestuia se numără cercetarea arhivelor din Oradea, Cluj, Arad, Bucureşti şi Târgu Jiu pentru aflarea contribuţiei evreilor la viaţa comunităţilor locale şi la Holocaust, organizarea de activităţi prin care elevii din şcolile bihorene să fie informaţi cu privire la Holocaust, colaborarea cu alte centre care se ocupă cu istoria şi cultura evreilor din Oradea şi din alte localităţi. Cel mai important lucru pe care reprezetanţii  Centrului de Cercetare Eva Heyman vor să-l realizeze, este reeditarea jurnalului Evei Heyman, publicat pentru prima dată în limba română în 1991. Până atunci însă, reprezentanţii Centrului au prezentat un nou volum, rezultat al unei sesiuni ştiinţifice internaţionale desfăşurată la Oradea în 2011, intitulat „Contribuţia evreilor la dezvoltarea urbană în Europa Centrală", volum la care au contribuit 19 autori şi pe care cei interesaţi îl pot consulta la sediul Centrului Eva Heyman.