Un deceniu de muncă, proiectele gândite de specialiști și banii europeni au făcut ca Cetatea Oradea, o ruină lăsată în paragină după 1989, să devină unul dintre centrele culturale importante ale României. Astăzi, aici se află sediul a trei muzee, sunt găzduite 13 expoziții permanente și 9 expoziții temporare.

În urmă cu două decenii, președintele Consiliului Județean Bihor de astăzi, pe atunci proaspăt ales primar al Municipiului Oradea, Ilie Bolojan, spunea, într-o discuție privată, că nu poți să pui carul înaintea boilor, să vorbești despre cultură și turism într-un oraș în care clădirile cad pe locuitori. Și nici nu poți chema turiști să vină și să vadă niște ziduri în paragină. Puțini vedeau atunci dincolo de retorica unui edil care se află la început de drum. La aproximativ doi ani de la începutul mandatului, în 2010, începeau primele lucrări la Cetatea Oradea, cea mai mare şi mai bine păstrată cetate pentagonală din Europa Centrală.

 

O reabilitare pe etape

Reabilitarea Cetății Oradea a fost gândită în etape, cu aceeași sursă de finanțare, Programul Operațional Regional (2007-2013, 2014-2020 și 2018-2021). Etapa I și II au fost finanțate prin două axe prioritare diferite Axa prioritară 5 „Dezvoltarea durabilă a turismului regional și local”, iar cea de-a doua, prin Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltarii durabile a orașelor”. Suma totală atrasă pe cele două etape a fost de 86,7 milioane de lei (36,7 milioane etapa I și 50 de milioane etapa II).

Obiectivul general al primului proiect „Revitalizarea Cetăţii Oradea în vederea introducerii în circuitul turistic: Cetatea Oradea, complex turistic european - etapa I” a fost transformarea zonei Cetății Oradea într-o zonă de interes turistic major, poartă culturală și de patrimoniu de intrare sau ieșire în circuitele culturale din regiune, nucleu al turismului cultural şi de patrimoniu, pilon de dezvoltare durabilă urbană și centru multicultural european.

Cele mai importante obiective specifice erau „consolidarea, conservarea, restaurarea și refuncţionalizarea a 8 corpuri de clădire (A, G, H, I, K ,L, M, P) adică peste 13.514 mp de construcții, aproximativ 190 de încăperi și puțin peste 13.514 mp suprafețe exterioare. Încă din 2010, spațiul interior fusese gândit să adăpostească sediul mai multor muzee: Muzeul Cetăţii, Lapidarium, Muzeul Pâinii, Biblioteca Cetății, plus spații expoziționale, centre de degustare a produselor tradiţionale (restaurant medieval), centre de promovare a meșteșugurilor și artei tradiționale. Un alt aspect important care a fost avut în vedere încă de la primul proiect l-a constituit amenajarea interioară în așa fel încât să poată fi găzduite evenimente culturale, festivaluri și expoziții de toate tipurile.

„A doua etapă a vizat reabilitarea şi refuncţionalizarea Corpurilor B, C, D și E din Cetate. A început în 2013 și s-a finalizat în 2015. A vizat consolidarea, conservarea, restaurarea şi refuncţionalizarea celor 4 corpuri de clădire,  însumând construcţii, încăperi (peste 11.829 mp suprafaţă desfăşurată) şi suprafeţe exterioare (carosabile, drumuri, parcaje şi rampe acces). Pe lângă muzeele puse la punct în prima etapă s-au mai creat Centrul de Studii Religioase, Galerie de artă, Casa Căsătoriilor, Centru de Excelenţă în Domeniul Culturii și Artelor „Asylum Artorum”, Centrul de Formare și Perfecţionare în Management Cultural și Centrul Cultural Comunitar”, se specifica în raportul primului coordonator al proiectelor de reabilitare a Cetăţii Oradea, Dumitru Sim.

S-a lucrat mult și la partea utilitară a monumentului, realizarea unei parcări  şi a rampelor de acces în suprafaţă de 2.814 mp, a unui drum de 1.287 mp, a trotuarului de 460 mp, a unui pod pietonal de 200 mp, realizarea reţelelor exterioare din Şantul Cetăţii (reţea apă de 1.094 m, reţea canalizare 360 m)  şi a celor interioare din Cetate (reţea apă 1.109 m, reţea canalizare 1.445 m), realizarea unei reţele termice preizolate în Şanţul Cetăţii (în lungime de 300 m) şi în incinta Cetăţii Oradea (1.766 m), realizarea reţelelor electrice.

A treia etapă, cea care ar trebui să se finalizeze în acest an, presupune reabilitarea, restaurarea și refuncționalizarea zidurilor Cetății. În 2020, au fost executate lucrări la Curtina Nordică (cea dintre Bastionul Ciunt și Bastionul Aurit), la Bastionul Ciunt, la Curtina Vestică (cea dintre Bastionul Ciunt și Bastionul Bethlen), la Bastionul Bethlen, amenajări la Parcul Bastionului Bethlen, dar și lucrări de amenajări exterioare la platformele de la Curtina Vestică și Corpul F.

În completarea acestor proiecte, tot pe bani europeni, a fost reabilitată și Biserica Romano-Catolică din Cetatea Oradea. Monument arhitectural în stil baroc provincial, localizat în partea de N-E a Cetății interioare orădene, ea este una dintre cele mai vechi clădiri ecleziastice ale orașului. Ridicarea Bisericii baroce din Cetate începe în 1775 și survine pe fondul încercărilor de reconsolidare a cultului romano-catolic în acest spațiu european, după o lungă perioadă de ocupație otomană și exilat al episcopului romano-catolic.

Banii, circa 664 de mii de lei, au fost obținuți printr-un proiect transfrontalier desfășurat împreună cu parteneri din Ungaria.

 

Ce se poate vizita astăzi în Cetate

În urma investițiilor Cetatea a redevenit „emblema” orașului Oradea, monumentul încărcat de istorie și legendă a fost redat orădenilor și turiștilor. Atrași de zidurile și clădirile restaurate, de expozițiile Muzeului Orașului Oradea, dar și de evenimentele desfășurate aici, orădenii și turiștii au dat viață Cetății. Alături de Aquapark, Casa Darvas La Roche – Muzeul Art Nouveau, zona centrală a orașului cu clădiri de patrimoniu, Cetatea Oradea reprezintă un obiectiv turistic de prim rang.

„Cea mai mare provocare, atunci când reabilitezi un monument istoric, e faptul că nu știi ce vei descoperi atunci când sapi. Lucrările trebuie derulate cu atenție pentru a nu afecta vestigii din trecut, ceea ce poate afecta câteodată ritmul lor. Investițiile în Cetatea Oradea nu se vor opri, intenționăm să accesăm și în perioada următoare de finanțare bani europeni cu care să intervenim în zonele ce nu au fost încă reabilitate”, susține Marius Moș, șeful Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională din Primăria Oradea.

Fiind un muzeu nou înființat, abia în 2018 (cu anumite expoziții din 2016), Muzeul Orașului Oradea merită vizitat, în primul rând, datorită diversității amenajărilor expoziționale și a introducerii noilor tendințe muzeale din Europa (video mapping, panou interactiv, info point). Acesta are o identitate vizuală pe care o promovează, distinct pe canalele media - site, facebook, instagram, google ADS. Toate expozițiile și activitățile au un anumit format și periodic sunt prezentate publicului.

„Avem un caracter de unicitate a secțiilor și amenajărilor expozițiilor muzeale - Muzeul Istoriei Evreilor și Muzeul Art Nouveau - Casa Darvas - La Roche. Expozițiile temporare pe teme de istorie și artă sunt diverse. Reușim să atragem un număr mare de parteneri, alte muzee sau colecționari privați, cu expoziții interactive, cum a fost spre exemplu „Invențiile Evului Mediu. Leonardo da Vinci – apă, vânt și foc”. Un alt lucru care merită cunoscut ține de amenajarea unor expoziții interactive, frontale, care reconstituie atmosfera de epocă sau de temă istorica (ex. Expoziția General Traian Moșoiu. Primul Război Mondial și Eliberarea orașului Oradea). Vizitatorul poate intra în contact cu obiectele expuse. Sălile adăpostesc cea mai mare colecție de istorie și artă fotografică din țară”, susține Angela Lupșea, directoarea muzeului, care mai adaugă că turiștii merită să viziteze instituția pentru a afla în primul rând Legendele Cetății (visul regelui Ladislau, aducerea trupului neînsuflețit al Regelui Ladislau la Oradea, asediul turcesc asupra Cetății și legenda „trădării”): „Nu trebuie ratate vestigiile arheologice din zona lapidariului - zidul Catedralei gotice, istoria Palatului Princiar - a picturilor murale și a stucaturilor restaurate - sala cu grifoni. Tot aici este amenajat un spațiu dedicat Memorialului „Rezistență și represiune în Bihor”, despre perioada comunistă și oamenii care au înfruntat-o”.

Conform aceleiași surse, pandemia a afectat destul de mult muzeul, înjumătățindu-i numărul de vizitatori.

„Înainte de pandemie, în perioada 2016-2019, numărul turiștilor a fost în continuă creștere, de la an la an, cu perioada de vârf în iulie - august. În 2019 am avut 54.284 vizitatori, în 2020, 23.428 vizitatori (din care 6.293 la Muzeul Art Nouveau, în perioada august - decembrie 2020). Rezultă o scădere de aproximativ 50%”, spune Angela Lupșea. Totuși, pentru un muzeu înființat de doar trei ani, cifrele sunt impresionante.

În perioada 2016-2019 în Cetatea Oradea s-au desfășurat foarte multe evenimente importante, târguri tradiționale, Zilele Orașului, Street Food Festival, Toamna Orădeană, Târgul de Crăciun, Târgul de Paști. Au avut loc concerte și au fost puse în scenă piese de teatru, atât ale unor trupe românești, cât și maghiare.

Un punct important de atracție este Festivalul Medieval, un eveniment anual în care, pentru câteva zile, Cetatea devine un mic sat medieval unde vizitatorii pot întâlni meșteri, cavaleri, oșteni și domnițe, menestreli veseli și îmblânzitori de foc. Evenimentul cuprinde reconstituiri de bătălii istorice, demonstrațiile de luptă, meșteșuguri și obiceiuri vechi și este o sursă de distracție pentru toate vârstele: muzică și dansuri medievale, activități pentru copii, concerte LIVE, jonglerii cu foc, spectacole de iluzionism sau dresură de animale.

 

CASETĂ

 

O nouă surpriză arheologică

De-a lungul celor 10 ani de reabilitare, vestigiile descoperite în solul cetății i-a surprins mereu pe arheologi. În 2015 în subsolul corpului A, de la intrarea în curtea palatului princiar, a fost descoperit frontonul vestic cu două turnuri al fostei catedrale gotice, iar în subsolul corpului B, de lângă acesta, săpăturile au scos la iveală faţada sudică a catedralei gotice, fosta biserică gotică şi urme ale basilicii romanice Sfânta Fecioară Maria în jurul căreia a fost construită cetatea şi înfiinţată episcopia romano-catolică de Oradea.

În 2018 șapte schelete au fost descoperite în curtea interioară a Cetăţii, cel mai probabil, ale unor călugări înmormântaţi în jurul catedralei episcopale, ridicată în secolul al XIV-lea.

La mijlocul lunii februarie, lucrările la o parcare ce urmează să fie construită în vecinătatea Cetății Oradea au scos la iveală trei schelete și urmele unor ziduri care ar putea aparține unei vechi biserici, o parte dintr-un altar și mormintele unor clerici de rang înalt. Arheologii bănuiesc că ar fi vorba despre Biserica Sfântului Spirit, datând de la 1.300.