Corpul A al Inelului Princiar din ansamblul Cetăţii Oradea, spaţiu care va adăposti viitorul Muzeu al Cetăţii, este cel mai impozant şi încărcat de istorie, lucru dovedit de importantele descoperiri arheologice din ultimele săptămâni.

Secrete bine păzite
Începând cu luna octombrie, fostul Palat Princiar a fost supus unor masive lucrări interioare de arhitectură şi rezistenţă, acestea fiind efectuate în proporţie de 73%. În plus, au fost efectuate lucrări de tâmplărie, fiind montate noile ferestre, precum şi lucrări de artă, fiind restaurate sau înlocuite ancadramentele artistice de piatră de la uşi şi ferestre. Evacuarea pământului şi a molozului din subsolul Corpului A al Cetăţii Oradea, pentru a se putea reface structura iniţială, a adus lucrătorilor şi specialiştilor arheologi şi istorici unele surprize. Astfel, în cazul lucrărilor din partea sudică a corpului A, în zona holului estic, s-a redescoperit vechea boltă a subsolului, spaţiu ce are o coborâre continuă spre sud. Acesta s-a dovedit, spun specialiştii, a fi intrarea sudică a subsolului pricipal de sub corpul A, având o pereche în oglindă spre partea nordică a acestei aripi. Cu ocazia golirii segmentului de intrare, muncitorii, asistaţi de arheologii de la Muzeul Ţării Crişurilor şi de cei de la Fundaţia pentru protejarea monumentelor istorice din judeţul Bihor, au descoperit zidul nordic al turnului nord-vestic al Catedralei episcopale medievale. În pământul reumplut s-au mai descoperit fragmente arhitectonice sculptate din perioada gotică, plăci din paviment de cărămidă şi ceramică târzie. Aceste pietre profilate aparţin Catedralei gotice, căreia pe data de 25 august 1401 i se acorda un privilegiu şi era ridicată de către Papa Bonifaciu al IX-lea la rangul bisericii San Marco, devenid una dintre cele mai importante locuri de pelerinaj catolic. Toate aceste fragmente descoperite în cadrul cercetărilor arheologice vor reprezenta baza viitoarei colecţii a Lapidariumului Muzeului.

Ghici cine vine la cină?
O altă descoperire importantă a avut loc la etajul I, acolo unde încă de la începutul secolului XVI funcţiona o bucătărie cu trei încăperi. "Prima încăpere este un spaţiu cu foc deschis, ce are o formă pătrată şi cu o boltă de 8,25 m. După demolare, am descoperit coşul de fum şi o grindă compozită din lemn. Este vizibil un cuptor de plăcinte, iar în imediata vecinătate se află o altă vatră de foc", ne-a declarat Mihai Ungureanu, coordonator de şantier. O a doua încăpere era bucătăria în care s-a descoperit o nişă pentru condimente, un aruncător de ape uzate, piesă componentă a structurii clădirii. "Aceasta este a patra bucătărie medievală din Europa. Datorită intervenţiilor minime, Cetatea este o capsulă a timpului, astfel că o mare parte din elementele de arhitectură s-au păstrat din Evul Mediu", a precizat Sarkozi Zoltan, consilier local, membru în Consiliul de Administraţie al Fundaţiei de protejare a monumentelor istorice a judeţului Bihor. În imediata vecinătate a bucătăriei, datorită configuraţiei încăperilor, se presupune că aici ar fi fost amenajat apartamentul căpitanului Cetăţii. "Am găsit aici nişele pentru sobele de teracotă circulare şi coşurile de fum aferente lor", ne-a declarat Mihai Ungureanu.