Ieri, la Hotel Continental Forum Oradea, cei doi miniştri ai Mediului din România şi Ungaria au semnat protocolul Comisiei mixte de mediu româno-maghiare, care se referă la cinci teme de interes pentru Guvernele de la Bucureşti şi Budapesta. Este vorba despre absorbţia fondurilor europene, decontaminarea unor situri intens poluate, colaborarea în cadrul strategiei Dunării, parteneriatele pentru administrarea ariilor protejate din zonele de frontieră şi problema exploatării aurului de la Roşia Montană.

Una dintre nemulţumirile ministrului român, Laszlo Borbely, a reprezentat-o absorbţia de fonduri europene. "Încep cu o problemă sensibilă unde nu sunt mulţumit de activitatea noastră. Este vorba despre absorbţia fondurilor europene. Este bine să învăţăm din experienţa altora. România a fost prima la semnarea de contracte, dar din cele 3,7 miliarde de euro pentru care s-au depus proiecte am reuşit să absorbim efectiv doar 100 de milioane de euro", a precizat ministrul Borbely. În ce priveşte poluarea, atât România, cât şi Ungaria au mai multe situri contaminate, iar semnalul de alarmă a fost tras mai ales după poluarea de anul trecut din Ungaria, în urma acestei poluări fiind devastată localitatea Kolota. "Acest incident ne obligă să tratăm mai serios problema siturilor. Pentru poluare, în următorii doi ani vom reuşi să pornim investiţii de peste 100 de milioane de euro pentru decontaminarea unor situri", a mai precizt Laszlo Borbelzy. Demnitarul român a mai precizat faptul că după doi ani este mândru că există o strategie a Dunării. "Strategia Dunării trebuie să însemne în perioada următoare proiecte, proiecte şi iar proiecte. Avem un proiect pilot pentru prevenirea riscurilor la inundaţii, a cărui valoare este de 6 milioane de euro, cu 17 parteneri, dintre care trei sunt din Ungaria", a susţinut ministrul român. În privinţa Parcului Natural Apuseni, ministrul a declarat că există toate prevederile îndeplinite pentru a fi accesate fonduri comune de către cele două ţari, România, respectiv Ungaria, care în acest fel să poată administra împreună o suprafaţă de 13.000 de hectare. Proiectul Roşia Montană este un proiect mult discutat şi disputat în acelaşi timp. "Am trimis părţii maghiare, în luna ianuarie, pachetul studiului de impact, urmând ca aceştia să-l analizeze  într-un timp cât se poate de scurt şi, în cele din urmă, să ne dea un răspuns. Noi vom respecta toate prevederile legislative ale Uniunii Europene existente în vigoare şi vom aplica cele mai bune practici", a mai precizat Borbely.

În ce-l priveşte pe ministrul maghiar, Sandor Fazekas, cu privire la problema Roşia Montană, acesta a declarat că poziţia Guvernului maghiar a rămas neschimbată, iar documentaţia primită va fi analizată în amănunţime, analiză care se va întinde pe câteva luni. "Este clar că temerile legate de mediu merită toată atenţia noastră, care trebuie să fie îndreptată asupra sănătăţii populaţiei şi mediului", a concluzionat ministrul maghiar.