Ieri, de Ziua Naţională a Franţei, Fundaţia Franco-Română Oradea a organizat o serie de acţiuni omagiale care s-au desfăşurat la Monumentul Eroilor Francezi din Parcul 1 Decembrie. Ca în fiecare an, discursurile invitaţilor şi organizatorilor au reamintit legăturile puternice dintre România şi Franţa, importanţa statului francez în istoria Europei şi sprijinul pe care Franţa l-a acordat României în momente cheie.

Fundaţia Franco-Română Oradea, în parteneriat cu Primăria Oradea şi Consiliul Judeţean Bihor, a organizat o manifestare omagială în data de 14 iulie, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei. Festivitatea a avut loc la Monumentul Eroilor Francezi din Oradea, Parcul 1 Decembrie şi a fost moderată, ca în fiecare an, de prof. univ. dr. Sever Dumitraşcu.

Omagiul adus eroilor francezi a debutat la ora 11.00, cu un Te Deum în memoria eroilor francezi căzuţi pe teritoriul României, urmat de intonarea imnurilor de stat ale Franţei şi României.  Tot ca în fiecare an, nelipsiţi de la eveniment au fost copiii, un amplu eseu despre istoria Franţei fiind prezentat de fiul lui Anton Victor Raţ, preşedintele Fundaţiei Franco-Române Oradea. După o serie de prezentări şi discursuri oficiale, manifestarea s-a încheiat cu o depunere de coroane.

Ziua Naţională a Franţei

Ziua Naţională a Franţei, 14 iulie, comemorează căderea, în 1789, a închisorii Bastilia. Deşi în închisoare erau doar 7 deţinuti, Bastilia a devenit simbolul a tot ceea ce fusese detestabil în vechiul regim.

În 14 iulie 1790, în Franţa se aniversa Sărbătoarea Federaţiei, sinonim cu reconcilierea naţională. În această zi, regele Ludovic al XVI-lea a jurat credință Națiunii și legii. Ca un ecou, în anul 1880, pe data de 21 mai, Benjamin Raspail a depus un proiect de lege ce propunea adoptarea zilei de 14 iulie ca sărbătoare naţională. Propunerea a fost votată, iar legea a fost promulgată în data de 6 iulie.

De asemenea, tot în 14 iulie, anul 1795, „La Marseillaise", a fost oficializat drept imnul naţional al Franţei. Textul iniţial şi muzica au fost compuse de Rouget de Lisle, la Strasbourg, la 26 aprilie 1792, după declararea războiului cu Austria. Melodia a fost cântată de soldaţii din Marsilia la intrarea în Paris, de aici venindu-i şi numele.

În timpul Primului Imperiu şi al Restauraţiei, cântecul este interzis. El redevine imn naţional după Revoluţia din 1830.