Municipalitatea orădeană lansează în dezbatere publică un proiect de modificare a Regulamentului privind supraimpozitarea imobilelor neîntreţinute din zona centrală. Mai exact, se are în vedere scutirea de la plata suprataxei a acelor proprietari dispuşi să plătească sumele reprezentând cota parte de lucrări ce le revine. Sumele respective vor fi consemnate la dispoziția autorității locale.

 

Confruntându-se cu numeroase contestaţii legate de introducerea supraimpozitării imobilelor neîntreţinute, Primăria Oradea intenţionează să aducă modificări la regulament în favoarea proprietarilor dispuşi să contribuie cu cota parte din valoarea lucrărilor de reabilitare, dar care nu ajung la niciun fel de înțelegere cu ceilalți proprietari.

Directorul executiv al Instituţiei Arhitectului Şef, Adriana Lipoveanu, a menţionat că primul regulament de supraimpozitare a fost luat în anul 2015, în încercarea de a stimula reabilitarea clădirilor din centrul istoric. De asemenea, municipalitatea a introdus programe prin care să-i determine pe proprietarii acestor clădiri să facă aceste lucrări de reabilitare. „Prima măsură administrativă neatacată de Prefectură a fost făcută în anul 2012, regulamentul de program multianual, care viza reabilitarea clădirilor din centrul istoric. Văzând că acest program nu dă rezultatele așteptate, după apariția noului Cod Fiscal administrațiile locale au avut la îndemână și alte pârghii: o pârghie care se referă la scutirea de impozit pe clădire pentru cei care au făcut o reabilitare la standardele de calitate impuse prin proiect și o altă măsură care prevede supraimpozitarea celor care nu și-au făcut nici un fel de reabilitare”, a precizat Adriana Lipoveanu. Ea a adăugat că 236 imobile au fost supraimpozitate prin Hotărâre de Consiliu Local ai căror proprietari sunt 1.020 persoane fizice și 171 persoane juridice. Potrivit Adrianei Lipoveanu, după  aplicarea acestor măsuri, în 2016 au fost emise 53 de autorizații pentru reabilitare, iar în primul trimestru al acestui an, alte 26. „Este foarte important că, deși lucrările nu sunt executate, dacă proprietarii anunță începerea lucrărilor pe baza unei autorizații emise anterior, Codul Fiscal permite suspendarea supraimpozitării până la finalizarea lucrărilor. Cuantumul supraimpozitării se stabilește anual pe baza Hotărârii Consiliului Local”, a explicat Adriana Lipoveanu. În 2017 au fost înregistrate 150 de contestaţii la deciziile de supraimpozitare, 77 fiind deja soluţionate. Dintre aceste 77, 25% au fost soluţionate în favoarea proprietarilor. Aceştia au sesizat fie că au avut autorizaţie, dar nu au anunţat demararea lucrărilor, alţii demaraseră deja procedurile pentru obţinerea autorizaţiilor, alţii au sesizat faptul că nu sunt proprietari pe corpul de clădire vizat. De asemenea, au fost proprietari, în special persoane juridice, care au spus că vor să facă reabilitarea, însă nu ajung la niciun fel de înțelegere cu ceilalți proprietari. „Aceştia sunt dispuși să-și asume efortul de a obține autorizația de construire, însă mai departe nu pot să realizeze lucrările singuri. Am încercat să găsim o soluţie pentru aceşti proprietari, pe care noi i-am numit proprietari captivi”, a mai declarat Adriana Lipoveanu. Directorul Direcţiei Economice, Eduard Florea, a precizat că municipalitatea propune instituirea unei excepţii pentru aceşti proprietari. Mai exact, coproprietarii care dispun financiar de sumele reprezentând cota parte de lucrări ce le revine lor să consemneze această sumă la dispoziția autorității locale, urmând să beneficieze de scutire de cotă majorată aplicată impozitului pe clădire. „Suma pe care aceştia o consemnează este achitată sub forma unei taxe speciale, fiind considerată venit la bugetul local. În baza mandatului dat de proprietar, autoritatea locală poate utiliza această sumă  fie pentru reabilitarea clădirii coproprietarului, fie reabilitează alte clădiri din programul anual”, a declarat Florea. El a menţionat că, potrivit Codului fiscal, autoritățile locale pot stabili cote diferențiate de supraimpozitare pe baza unor criterii pe care le stabilesc. Astfel, proprietarii care achită taxa nu vor plăti supraimpozitarea, în timp ce restul coproprietarilor vor fi supraimpozitaţi pentru partea lor de clădire cu 400% sau 500%. „În măsura în care se ajunge la o înțelegere cu vecinii, această sumă se restituie proprietarului pentru a susține partea lui de cheltuieli, iar în cazul în care  administrația locală ia decizia de a reabilita acea clădire suma va fi folosită, iar în măsura în care va fi necesar, se va face o regularizare”, a mai afirmat directorul economic al Primăriei Oradea. Pentru a beneficia de această propunere, proprietarii vor trebui să prezinte Primăriei documente justificative privind cota de proprietate (schițe, releveu, CF, dezmembrare etc.) pentru a stabili procentul ce îi revine din lucrările comune. Următorul pas este prin Direcția Patrimoniu Imobiliar, când Primăria stabilește valoarea estimativă a lucrărilor de reabilitare a fațadei. Pentru a standardiza această formulă, administrația locală a propus împărțirea imobilelor în trei categorii: complexitate mare, complexitate medie, respectiv redusă și pe baza costurilor pe care le au deja în derulare, se va stabili o valoare pe metru pătrat pentru fiecare categorie de clădire.

„După stabilirea sumei, proprietarul depune o declarație fiscală la Direcția Economică prin care este de acord să plătească taxa de reabilitare a imobilelor neîntreținute, fiind luat în debit. Până la 30 noiembrie trebuie să consemneze acea sumă integral pentru a beneficia de cota de 0% de majorare în anul următor. Concluzia noastră este că vor fi interesați de această măsură proprietarii care dețin clădiri nerezidențiale, spații comerciale etc.”, a declarat Eduard Florea.

Propunerile de modifcare a regulamentului au fost postate pe site-ul Primăriei Oradea - www.oradea.ro, ele urmând să fie supuse dezbaterii publice în data de 8 iunie.