Puţinii supravieţuitori bihoreni ai Gulagului românesc s-au reunit ieri, în Sala Mare a Primăriei Oradea, la o primă şedinţă din acest an. Tema principală a discuţiilor abordate a fost aplicarea Legii 221/2010 privind acordarea de despăgubiri celor care au avut de suferit în perioada comunistă.

Şedinţa anuală a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici Filiala Bihor s-a consumat ieri, în Sala Mare a Primăriei Oradea, în prezenţa unui număr tot mai restrâns de membri. Ordinea de zi a fost prezentată de actualul preşedinte, Constantin Nistorică. În centrul discuţiilor s-a aflat modul în care foştii deţinuţi politici îşi pot câştiga în instanţă drepturile acordate prin legislaţia actuală. Membrii AFDP - Filiala Bihor care au parcurs primii paşi pentru a primi despăgubirile acordate pentru anii de detenţie efectuaţi în perioada comunistă le-au împărtăşit din experienţa lor colegilor de asociaţie. „Cât timp legea este în vigoare, nu ne rămâne decât să apelăm la justiţie. Instanţa de judecată a acceptat la dosar ca probă chiar şi foaia matricolă penală pe care am găsit-o pe internet", a declarat Emil Bodea, fost deţinut politic din Beiuş. De asemenea, s-a pus problema cuantumului despăgubirilor care pot fi solicitate. Emil Bodea, care are obţinută deja o hotărâre definitivă şi irevocabilă, le-a sugerat colegilor de suferinţă să „nu se lăcomească" şi să ceară sume decente cu titlu de despăgubiri pentru anii de detenţie. Mai mult, foştilor deţinuţi politici li s-a adus la cunoştinţă faptul că nu au nevoie de un avocat pentru a se prezenta în faţa judecătorului, în plus, cererile de acordare a despăgubirilor sunt scutite de taxa de timbru.  Unul dintre cele mai active grupuri de foşti deţinuţi se dovedeşte a fi cel de la Beiuş. Tradiţia rezistenţei anticomuniste pare să se fi păstrat, beiuşenii fiind nemulţumiţi de indiferenţa autorităţilor locale din Beiuş. „Liceul din Beiuş a dat cel mai mare număr de elevi şi cadre didactice închisorilor comuniste, 91 la număr. Am cerut montarea unei placi comemorative pe clădirea liceului", a precizat Traian Luscan.

De asemenea, organizaţia locală s-a arătat nemulţumită şi de faptul că Primăria Beiuş nu a alocat fonduri pentru repararea monumentului ridicat în cinstea martirilor regimului comunist din Beiuş.