La alegerile de duminică, 16 noiembrie, în România s-au ciocnit două civilizaţii, două moduri de a trăi. Generaţia Facebook, românii din diaspora, societatea civilă din ţară au votat masiv împotriva unui sistem de stat de care s-au săturat, pentru că nu lucrează în beneficiul cetăţeanului, ci împotriva lui. Victor Ponta era în fruntea acestui sistem şi a pierdut. Preşedintele Klaus Iohannis este semnalul că românii îşi doresc un altfel de stat şi altfel de conducători.

Alianţa care l-a susţinut pe preşedintele Klaus Iohannis nu a câştigat datorită meritelor sale, a "activismului" de partid. Preşedintele Klaus Iohannis este semnalul dat de o generaţie de alegători care îşi doresc performanţă în administraţie, eliminarea corupţiei, locuri de muncă în ţară, siguranţă şi prosperitate pentru familiile lor. S-au săturat de pălăvrăgeala continuă şi corupţia unei clase politice care lucrează doar în intereseul ei şi a clientelei sale, nu pentru cetăţenii care i-au mandat să legifereze, să conducă şi să administreze. Oamenii în putere care muncesc în ţară, dar mai ales în străinătate, care au acumulat experienţă de viaţă în ţări mai bine organizate, în care sistemul de stat şi economia lucrează în beneficiul cetăţenilor, au dat un formidabil semnal de civilizaţie. Uriaşele cozi din toate marile oraşe ale Europei, formate din cetăţeni români care doreau să voteze au uluit întreaga lume şi ei au fost priviţi, dintr-o dată, cu alţi ochi de părinţii rămaşi acasă. Internetul şi tehnologia scurtează distanţele, iar părinţii şi-au văzut copiii plecaţi prin ţări străine pentru o viaţă mai bună stând la coadă ore în şir, în frig, umiliţi de organele statului român, care ar fi trebuit să-i ajute să voteze, fugăriţi de jandarmi. Au putut măsura "în direct" propaganda mincinoasă a posturilor de televiziune care nu aminteau nimic de umilinţa la care erau supuşi românii din diaspora, cu adevărul pe care îl aflau de la copiii lor înarmaţi cu telefoane inteligente, direct din paginile de Facebook pline cu mii de poze în care adevărul se vedea limpede ca lumina. Şi, pentru prima dată, au votat altfel şi acasă, în locul celor plecaţi.

"Mândru că sunt român"

Dorinţa de schimbare este uriaşă. Cum altfel poate fi explicat un fapt de necrezut: într-o ţară aproape în totalitate ortodoxă a fost ales preşedinte un cetăţean provenit dintr-o minoritate etnică, de religie protestantă?! Eu unul acum mă simt mai mândru ca niciodată că sunt român! O lecţie formidabilă de democraţie şi spirit civic într-o Europă Centrală şi de Est în care au reapărut tendinţele autoritare, conflictele etnice, convulsii neocomuniste şi naţionaliste, frontiere retrasate cu forţa. Şi apropo de credinţă. Preşedintele Iohannis este creştin, la fel ca majoritatea românilor, doar schismele bisericeşti şi omeneşti au împărţit Biserica lui Christos. Ca niciodată în ultimele campanii electorale, au fost nenumărate cazuri în care preoţii ortodocşi s-au implicat într-un mod ordinar în alegeri. (Au existat de asemenea cazuri în care preoţii catolici sau reformaţi au procedat aşişderea, fapt la fel de condamnabil). Au îndemnat credincioşii din faţa altarului închinat Celui care nu a făcut politică lumească să aleagă pe candidatul "de neam şi lege" cu o retorică de Ev Mediu. În duminica celui de-al doilea tur de scrutin, în bisericile din Oradea, preoţii au îndemnat lumea să meargă la vot - lucru corect, dacă se opreau la atât. Dar nu au uitat să adauge să-l aleagă pe cel mai potrivit pentru "legea poporului român", "care să fie asemeni Sfântului Constantin Brâncoveanu" etc. Nu să fie cinstit, competent, dedicat cetăţenilor şi interesului naţional. Preasfinţiile lor deplâng cu lacrimi de crocodil "secularizarea" oamenilor, îndepărtarea de biserică, dar cer pomeni de la norod şi de la bugetul de stat. "Godporaţia" şi-a ridicat un imperiu lumesc opulent, mănăstirile seamănă cu hoteluri de lux, limuzinele care le plimbă dosul supraponderal sunt de ultimă generaţie, au podgorii şi produc vinuri alese, vând şi cumpără, au păduri şi terenuri şi mai vor, dar NU plătesc impozite ca orice muritor de rând! Să fim bine înţeleşi, bisericile - lăcaşuri de rugăciune - şi aşezămintele cu scop caritabil trebuie scutite de impozit, dar atât. Orice alte construcţii, acte comerciale sau alte activităţi economice trebuie impozitate ca atare. Puţină smerenie nu strică.

În fine, surprinzător a fost însuşi Patriarhul Daniel. În duminica votului, când procesul electoral era în toi, agenţiile de presă au transmis ceea ce a grăit Întâistătătorul BOR: "În istoria poporului român, ca răspuns la rugăciunile sale pentru a dobândi libertatea şi unitatea naţională, adesea Dumnezeu a lucrat chiar şi prin oameni străini de neamul nostru. De pildă, România Mare s-a realizat mai ales şi prin conducători ai României ca regele Ferdinand şi regina Maria, care nu aveau deloc sânge românesc în venele lor. Când Dumnezeu voieşte ca să se ridice şi să ajute un popor, lucrează prin cine voieşte El, când voieşte şi cum voieşte, ca noi să învăţăm că nu numai cei de un neam cu noi sau rude apropiate pot să ne ajute, ci, adesea, chiar şi oameni străini de neamul nostru, dar care îl iubesc şi vor să îl ajute", a spus Patriarhul. Interesant, nu?!

Eşecul televiziunilor de partid

Mobilizarea tinerilor şi presiunea diasporei a dat o lovitură cumplită credibilităţii televiziunilor "de partid", România Tv şi Antena 3 având un comportament partizan de cea mai joasă speţă. Oamenii Varanului întemniţat au încercat să manipuleze chiar şi atunci când rezultatul a început să se contureze clar. Ştirista-parlamentar Gabriela Firea şi-a etalat încă o dată mega-tupeul, minţind cu nonşalanţă: a prezentat "o secţie de vot din Londra aproape goală", care era de fapt la peste 350 de kilometri depărtare, în Liverpool! Şi tot la televiziunea unde prestează pastorul Gâdea a fost prezentat un alt impostor - unul Tăbăcaru, "prieten cu Victor Ponta", care transmitea din Italia că nu sunt cozi la secţiile de vot! Păi ăsta se poate numi de cineva "prieten"?! Încă o dată s-a dovedit că oamenii nu mai pot fi minţiţi cu televizorul. Informaţiile curg altfel, noua generaţie de alegători este interconectată, informată şi ştie exact ce vrea. Epoca pomenilor electorale trebuie îngropată.

Una peste alta, aşteptările alegătorilor din partea preşedintelui Iohannis sunt uriaşe. Acesta a şi anunţat ieri primele obiective asupra cărora se va concentra: respingerea în Parlament a legii graţierii şi amnistiei, prezentarea de către Guvern a bugetului pe 2015, rechemarea ambasadorilor din ţările europene unde românii nu şi-au putut exercita dreptul la vot, ridicarea imunităţii tuturor parlamentarilor anchetaţi.

Klaus Iohannis: "Pe 16 noiembrie, cetăţenii au dat semnalul schimbării profunde în România. Acest semnal este unul extrem de puternic. Este un semnal atât pentru mine, cât şi pentru clasa politică. Eu am înţeles acest semnal". Rămâne de văzut cât de rapid şi cum va putea influenţa lucrurile să se mişte în sensul dorit de cei care l-au ales.