Pentru a se încadra în limitele minime impuse de legislaţie în ce priveşte suprafaţa de spaţiu verde ce-i revine fiecărui cetăţean, Primăria Oradea şi-a propus să extindă suprafeţele înverzite în detrimentrul unor proprietăţi private, neglijând acele spaţii, libere de sarcini, aflate în mijlocul oraşului. Un exemplu în acest sens este Parcul Baroc...

Folosinţă gratuită, cu întreţinere asumată

Aflat în proprietatea Episcopiei Romano-Catolice din Oradea, din vara anului 2009 Parcul Baroc a fost preluat în folosinţă gratuită de către Primăria Oradea, în vederea întreţinerii lui. Prin Hotărârea Consiliului Local Oradea nr. 487 din 15 iunie 2009, parcul a fost predat de către Episcopia Romano-Catolică Primăriei Oradea. Potrivit acestei Hotărâri, o suprafaţă de 40.884 mp, cu Teatru de vară, delimitată de Şcoala cu clasele I-VIII "Dacia", strada Magnoliei, Şirul Canonicilor şi Bulevardul Dacia, proprietate a Episcopiei Romano-Catolice, a fost transmisă în folosinţă gratuită Primăriei Oradea pe o durată de 15 ani. Protocolul anexat raportului de specialitate prevede că primitorul are următoarele obligaţii: "de a se îngriji de conservarea atât a terenului, cât şi a teatrului de vară amplasat pe terenul ce face obiectul prezentului protocol", "să întreţină ca un bun proprietar terenul dat în folosinţă gratuită", respectiv "să efectueze toate lucrările necesare amenajării zonei ca parc public (amenajare şi irigare spaţii verzi, iluminat public, alei şi zonă de recreere etc.). Un alt articol prevede că părţile semnatare ale protocolului vor depune toate eforturile pentru a găsi soluţii optime de amenajare, "în termenul cel mai scurt".

După noi, potopul!

Din păcate, la aproape doi ani de la acest angajament lucrurile sunt departe de o soluţie optimă. În tot acest timp, starea parcului s-a degradat. Un singur aspect este mulţumitor: întreţinerea spaţiului verde. Primăria Oradea are încheiată cu firma Paniman un contract de întreţinere spaţii verzi pe mai multe zone din oraş, care include şi Parcul Baroc. În baza acestui contract, muncitorii firmei trebuie să măture aleile, să golească coşurile, să cosească iarba, să planteze flori etc. Până în acest moment, cel puţin acest angajament pare să fie respectat. În schimb, celelalte aspecte lasă mult de dorit. Aleile sunt pline cu crăpături prin care şi-au făcut apariţia primele fire de iarbă, denivelările sunt tot mai evidente, iar bordurile sunt, la rândul lor, sfărâmate de trecerea timpului. Treptele de la scările care duc la intrarea principală au fost şi ele greu încercate, lucru absolut evident. Plăcile de beton s-au desprins de mult de pe pereţii unor bănci amenajate aici, fiind vizibilă doar cărămida. Însă în cea mai gravă stare este amfiteatrul, care a devenit un pericol public. După ce au dispărut în întregime grătarele de lemn de pe treptele amfiteatrului, în locul lor au rămas doar şuruburile ruginite şi bucăţile de fier vechi, care, pot răni, într-un moment de neatenţie, copiii care se joacă aici. Jardinierele de beton sunt, şi acestea, în mare parte, distruse, în parte, de trecerea vremii, în parte, de mâna omului necivilizat.

Cu o coasă nu se face primăvară

Sesizat în legătură cu această problemă, Ilie Bolojan nu a manifestat un foarte mare interes faţă de starea jalnică a parcului, deşi recunoaşte că Primăria "are acceptul" pentru lucrările şi reparaţiile de aici. Iniţial, la data predării amplasamentului, Bolojan promitea refacerea spaţiului verde după forma iniţială din anii 1920-1924, când a fost proiectat Parcul Baroc, acum însă, la doi ani de la acest angajament, se mulţumeşte să trimită, din când în când, oamenii să cosească iarba. În ce priveşte poziţia reprezentanţilor Episcopiei Romano-Catolice, aceasta exprimă multă condescendenţă. "Faţă de cum a fost, parcul arată bine. S-ar putea să fie şi mai bine, dar să avem răbdare", ne-a precizat Vakon Zsolt, secretarul Episcopiei Romano-Catolice.