Oradea a serbat, luni, Ziua Imnului Național al României, un eveniment la care lumea nu s-a prea înghesuit. Au participat în jur de 20 de spectatori, un sfert din numărul cumulat al oficialităților, militarilor și jandarmilor prezenți.

 

Ceremonialul a început la ora 10.00, așa cum era anunțat, dar s-a încheiat cu aproape 20 de minute mai repede. A fost urmărit de aproximativ 20 de persoane, adunate în spatele stației de tramvai din Piața Unirii. Jandarmii au împiedicat mai multe persoane să treacă prin centrul pieței, stârnindu-le nemulțumirea. Printre participanți s-au aflat primarul Oradiei – Florin Birta, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor – Mircea Mălan, episcopul greco-catolic – Virgil Bercea. 

Evenimentul a început cu întâmpinarea persoanei oficiale și prezentarea onorului, intonarea vocală a Imnului Național al României, o slujbă de binecuvântare și rugăciune pentru poporul român și rostirea alocuțiunilor referitoare la sărbătoare. Au luat cuvântul prefectul județului Bihor, Dumitru Țiplea, și muzeograful Cristian Culiciu. Țiplea a subliniat că Imnul „este mai mult decât o simplă piesă muzicală; este un simbol al unității, al luptei pentru libertate și al speranței noastre colective. Invocarea destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Versul „acum ori niciodată” concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum. Fiecare vers ne amintește de strămoșii noștri care au luptat cu vitejie pentru a apăra acest pământ binecuvântat. Ne gândim la sacrificiile lor, la visele și speranțele lor, pe care le purtăm astăzi mai departe. „Deșteaptă-te, române!” ne cheamă să fim vigilenți, să nu uităm niciodată cine suntem și de unde venim”.

Cristian Culiciu a vorbit despre imnurile pe care le-a avut România de-a lungul timpului și despre simbolurile din versurile lui Andrei Mureșanu.

Evenimentul s-a încheiat la 10.22, cu defilarea detașamentului de onoare.

Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.

Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.

Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul „Deşteaptă-te, române!”, câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine. Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al Primului şi celui de-al Doilea Război Mondial.

Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare.

Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor.