Anul 1859 a adus românilor împlinirea unui vis de secole: Unirea Principatelor Moldova şi Ţara Românească. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (la 5 ianuarie 1859) şi al Munteniei (la 24 ianuarie) s-au pus bazele viitorului stat naţional unitar român.

Unirea de la 1859 - "Unirea cea mică" - a fost consolidată prin reformele domnitorului Alexandru Ioan I, pregătind următorul pas, acela al cuceririi independenţei de stat a României de la 1877 - 1878. Dar Unirea de la 1859 nu a făcut să renască doar speranţele într-un viitor mai bun ale celor din afara arcului carpatic. În această atmosferă de efervescenţă a sentimentului naţional se cuvine înscrisă şi scrisoarea trimisă jurnalului bucureştean "Naţionalul", la 30 martie 1859, de către profesorul Gheorghe Marchişiu de la gimnaziul din Beiuş. Scrisoarea trimisă jurnalului din Capitala României prezenta viaţa grea a românilor bihoreni, procesul de deznaţionalizare la care erau supuşi prin interdicţia folosirii limbii materne şi prin lipsirea de drepturi politice. În finalul scrisorii, Gheorghe Marchişiu îi aducea la cunoştinţă redactorului de la "Naţionalul" că  s-a încumetat să scrie şi o poezie dedicată Unirii. Intitulată "Un glas de peste Carpaţi", poezia este, poate mai puţin o dovadă a talentului de versificator al autorului, cât o mărturie a adâncului său patriotism. Profesorul Gheorghe Marchişiu a trimis poezia spre publicare sub pseudonim, probabil de teama represiunii autorităţilor habsburgice. Joi, 24 Ianuarie, beiuşenii s-au adunat în parcul din centrul urbei, unde a avut loc festivitatea dedicată aniversării Unirii Principatelor. Manifestarea a debutat cu intonarea imnului naţional, după care a urmat un Te Deum săvârşit de un sobor de preoţi ortodocşi. În continuare, primarul Adrian Domocoş a ţinut o scurtă, dar emoţionantă alocuţiune, făcând o comparaţie între valoarea clasei politice a acelor memorabile vremuri şi lipsa de substanţă a epigonilor. La final, a urmat ceremonia depunerii de coroane, iar ansamblul folcloric „Muguri de Tezaur" al Casei de Cultură a municipiului Beiuş a susţinut un scurt program artistic. Manifestarea a luat sfârşit după ce toţi participanţii s-au prins în tradiţionala Horă a Unirii.