Sala mare a Prefecturii Bihor a găzduit ieri un eveniment organizat de unele asociaţii patronale: semnarea „Memorandumului pentru Bihor”, un document care cuprinde „obiectivele majore de dezvoltare ale judeţului, pe termen mediu şi lung” şi care a fost însuşit de vreo 40 de persoane - în special reprezentanţi ai cultelor religioase -, dar şi de câţiva oameni de afaceri şi reprezentanţi ai mediului academic.

 

Organizatorii au anunţat că la textul răsfirat pe trei pagini s-a lucrat câteva luni, iniţiatorul acestui demers, Ioan Lucian, preşedintele Federaţiei Patronilor Bihor, dorindu-şi ca documentul să cuprindă proiectele necesare pentru dezvoltarea judeţului Bihor care apoi să fie semnat şi pus în aplicare de „forţele politice, academice, patronale, culturale, religioase, civice etc.”  ale judeţului. Practic, documentul este o colecţie de proiecte deja anunţate de diferite instituţii publice locale - Primăria Oradea, Consiliul Judeţean Bihor, Universitatea din Oradea, de administraţia centrală sau de politicienii bihoreni - şi se află în prezent în faza de intenţie sau în fază de proiect, unele dintre ele având asigurată finanţarea.

Majoritatea proiectelor sunt enunţate la modul general, frizând superficialitatea, deşi s-a lucrat la ele „câteva luni”. Astfel, se începe cu domeniul „Cultură”, unde se propune organizarea unui eveniment cultural de importanţă naţională, europeană şi dezvoltarea potenţialului cultural al judeţului Bihor; la „Învăţământ”: implementarea învăţământului dual, dezvoltarea parcului ştiinţific şi tehnologic, realizarea Casei de Cultură a studenţilor şi a unei case a intelectualilor, precum şi reabilitarea şi modernizarea şcolilor din judeţ; la „Culte” - susţinerea modificării articolului 48, aliniatul 1 din Constituţie (definirea familiei); la „Sănătate” - dezvoltarea şi modernizarea unităţilor de sănătate din judeţ; la „Infrastructură rutieră” - Drumul Apusenilor, centurile Beiuş-Ştei, Aleşd şi Salonta, DN 76 şi DN 19, Via Carpatia, electrificarea căii ferate Oradea-Cluj, legătură feroviară de tip expres între Oradea şi Debreţin, Autostrada Transilvania, drumul care leagă Oradea de Autostradă, deschiderea permanentă a punctelor de trecere a frontierei care acum funcţionează temporar; la „Turism” - valorificarea turismului balnear şi montan (Stâna de Vale şi Padiş), dezvoltarea turismului cultural, ecumenic şi medical; la „Industrie, eficienţă energetică” - parcuri industriale în Tileagd, Beiuş, Săcueni, Valea lui Mihai, respectiv sustenabilitatea energetică; la „Agricultură” - valorificarea şi promovarea resurselor viticole şi promovarea asocierii în cadrul cooperativelor; la „Mediul de afaceri” - centru de excelenţă la Oradea pentru promovarea internaţională a afacerilor din regiunea de Nord-Vest; la „Sport” - sala polivalentă cu minimum 5.000 locuri, centrul internaţional de nataţie şi agrement, academie de fotbal, construirea unui stadion cu pistă, mutifuncţional cu 15.000 locuri şi reabilitarea stadionului „tineretului”. După înşirarea acestor proiecte, documentul se încheie astfel: „Noi, semnatarii acestui Memorandum pentru Bihor, vom depune toate eforturile pentru ca obiectivele, prezente şi viitoare, să rămână fundamenale pentru judeţul nostru, până la realizarea lor. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”

 

Un demers fără nicio finalitate

Evenimentul în sine a fost anunţat de organizatori ca fiind unul „istoric”, însă, la ora semnării documentului, în sala mare a Prefecturii, au lipsit tocmai politicienii şi decidenţii din administraţia publică, cei care pot să facă demersuri pentru a transpune în practică aceste proiecte. De asemenea, nici importanţii oameni de afaceri nu au fost prezenţi la eveniment. Printre cei care au lipsit din administraţie şi politică, dar pe prezenţa cărora se conta, s-au numărat primarul Ilie Bolojan, viceprimarul Florin Birta, deputaţii Florica Cherecheş, Ioan Cupşa, Gavrilă Ghilea şi Adrian Merka, senatorul Cornel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Pasztor Sandor, şi vicepreşedintele CJ Traian Bodea. Social-democraţii anunţaseră că nu au de gând să participe, considerând că acest demers este doar unul de imagine al şefului Federaţiei Patronilor. Liderul PSD Bihor, Ioan Mang, a menţionat că astfel de acţiuni nu au nicio finalitate, mai ales că mulţi dintre semnatari nici nu fac nimic pentru ca proiectele să devină realitate. Până la urmă, au fost prezenţi episcopii greco-catolic - Virgil Bercea, şi romano-catolic - Laszlo Bocskei, şeful comunităţii evreieşti - Felix Koppelmann, Ioan Moldovan - liderul comunităţii penticostale, Nagy David - comunitatea evreilor mesianici, Petru Vidu - lider al comunităţii baptiste, prefectul Ioan Mihaiu, subprefectul Iulius Delorean, europarlamentarul Laszlo Tokes, Szilagyi Zsolt şi Zatyko Gyula - lideri PPMT, Marius Rotar - şeful ITM, Constantin Badea - directorul Camerei de Comerţ şi Industrie Bihor, Ioan Mintaş (şeful Consiliului Local al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii Oradea), Gheorghe Carp - managerul Spitalului Judeţean, dar şi reprezentanţi ai mediului academic - Sorin Curilă /Universitatea Oradea), Mişu-Jan Manolescu (Universitatea Agora), Mihai Brie (Facultatea de Teologie Ortodoxă) etc. La final s-a anunţat ca în fiecare an, în 16 iunie, semnatarii să se întâlnească pentru a vedea câte dintre proiectele înşirate în memorandum au fost realizate.