Începând de ieri şi până în 3 noiembrie Partidul Popular Maghiar din Transilvania desfăşoară o campanie de strângere de semnături pentru înfiinţarea regiunii Partium, care să fie autonomă din punct de vedere administrativ-teritorial. Astfel, regiunea Partium, formată din Bihor, Satu Mare şi Sălaj, ar avea Guvern şi Parlament proprii, iar limba maghiară se devină limbă oficială, alături de limba română. 

PPMT Bihor a amenajat un stand pe Corso, lângă Liceul Ady Endre, unde, timp de o săptămână, vor strânge semnături pentru înfiinţarea unei regiuni administrativ-teritoriale autonome formată din judeţele Bihor, Satu Mare şi Sălaj, cu capitala la Oradea. Ţinta PPMT este strângerea a un milion de semnături din această zonă, pentru a putea să le "pună pe masa primului ministru" Victor Ponta. "PPMT are ca obiectiv principal autonomia Transilvaniei. În primul rând Partium şi Ţinutul Secuiesc, dar, în fapt, toată Transilvania. Dacă vom reuşi să sensibilizăm Parlamentul României şi Parlamentul European, Transilvania ar putea deveni Elveţia României", a declarat Moldovan Lajos, copreşedinte al PPMT Bihor. Acesta a precizat că această campanie a debutat în luna iulie, însă s-a desfăşurat exclusiv la sediul partidului, pe strada Menumorut, fiind strânse 2.000 de semnături în Oradea şi 10.000 în cele trei judeţe. În cadrul campaniei de pe Corso, sunt împărţite trecătorilor pliante informative în limbile maghiară şi română. De asemenea, standul PPMT este încadrat de două bannere (unul în limba maghiară, celălalt în limba română). Informaţiile prezentate fac referire la Istoria acestei zone, insistându-se pe legătura cu Ungaria, începând cu anul 1000, când "Transilvania era parte a Regatului Ungariei, voievodat". Alte momente semnalate în pliante, la categoria "Transilvania, victimă a centralizării şi promisiunilor neîndeplinite": "1876 - Reforma administrativă din cadrul Monarhiei Austro-Ungare desfiinţează scaunele secuieşti şi săseşti", "1 decembrie 1918 - Promisiunile incluse în Rezoluţia de la Alba Iulia nu au fost îndeplinite nici până astăzi", "9 decembrie 1919 - Drepturile naţionale colective acordate prin Tratatul de la Trianon pentru protecţia minorităţilor şi asumate de către România pe plan internaţional nu au fost puse în practică", "4 iunie 1920 - În urma tratatului de la Trianon, Transilvania a fost anexată României", "1944 - Deportarea evreilor din Transilvania în timpul ocupaţiei germane, în pofida protestului episcopului Aron Marton", "1945-1949 - Teroare de stat, interzicerea şi desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice", "1952-1960 - Regiunea Autonomă Maghiară. Statul garanta folosirea limbii maghiare în această regiune", "1960-1968 - Drepturile sunt restrânse prin reorganizarea zonei sub forma Regiunii Mureş Autonomă Maghiară", "1968 - Desfiinţarea Regiunii Autonome", "1965-1989 - Dictatura naţional-comunistă condusă de Nicolae Ceauşescu a urmărit scopul vădit de a escamonta diversitatea etno-culturală a ţării". "Avem şi un site şi va apărea şi ca animaţie, astfel încât să înţeleagă şi cei mici ce este autonomia", a menţionat liderul PPMT Bihor. Acesta susţine că intenţia nu este ruperea Ardealului de România. "Nu este vorba de un stat în stat. Numai unul din 100 de maghiari doresc un Ardeal rupt de România. Este vorba despre o dezvoltare proprie economică, socială şi culturală", a mai spus Moldovan Lajos. Potrivit acestuia, odată realizată această autonomie administrativ-teritorială "banii noştri vor rămâne în Transilvania. Nu vrem ca din banii noştri să se facă proiecte în alte regiuni". El susţine că celor de la Bucureşti nu le pasă de Transilvania, un exemplu în acest sens fiind faptul că „în atâţia ani nu s-a putu face Autostrada Transilvania". PPMT propune ca 75% din banii strânşi din taxe şi impozite să rămână la reginune şi doar 25% să fie trimişi la Bucureşti (uitând să precizeze dacă regula se va aplica şi în Harghita-Covasna, care nu produc cât să se susţină-n.r.) pentru „poliţie, armată, Guvern." În sprijinul solicitării privind autonomia administrativ-teritorială, partidul etnic susţine că, în prezent, comunitatea maghiară din Transilvania este cea mai numeroasă minoritate care nu are autonomie, deşi reprezintă 19% din populaţia totală a Transilvaniei. Astfel, PPMT doreşte: Parlament şi Guvern regional, folosirea liberă a simbolurilor, autonomie fiscală, administraţie publică autonomă şi multilingvă, folosirea limbii materne în justiţie şi sănătate, autonomie în învăţământ. Campania se va încheia pe 3 noiembrie.