Seminarul Teologic Greco-Catolic din Oradea a fost, vineri, 26 mai, gazda a două lansări de carte care i-a avut în centru pe doi episcopi martiri ai bisericii unite: Ioan Suciu și Alexandru Todea.

În prezența PSS Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea, respectiv a PSS  Laszlo Băcskei, episcopul romano-catolic de Oradea, a avut loc lansare a două cărți de referință: „Fecioara din Fatima - Episcop Ioan Suciu”, autor pr. Cristian Sabău, respectiv „Cardinalul Alexandru Todea în dosarele Securităţii” autor Sergiu Soica. În deschiderea evenimentului a luat cuvântul PSS Virgil Bercea care a amintit ca lucrarea părintelui Sabău vine să marcheze centenarul aparițiilor Sfintei Fecioare de la Fatima, iar cartea scrisă de episcopul Suciu la 25 de ani de la aceste miracole, a fost acum completată cu noi informații de către pr. Sabău. Despre acest volum a vorbit celor prezenți prof. Otilia Bălaș care a precizat că: „Părintele Sabău, prin acest volum omagial, integrează informații suplimentare în mai multe moduri”. Autorul cărții, pr. Cristian Sabău a precizat ca acest volum „s-a născut dintr-o mare iubire”.

În ce privește cea de a doua carte prezentată, „Cardinalul Alexandru Todea în dosarele Securităţii”, PSS Virgil Bercea și-a adus nu doar contribuția financiară ci și cea documentară, deoarece episcopul orădean este nepotul Cardinalului Todea.

„Este înspăimântător ce eșafodaj uriaș a creat Securitatea pentru a-l urmări pe acest om. Acest volum se bucură, pe lângă zecile de note informative ale Securității și de studiul introductiv al lui Sergiu Soica care vine să ofere un altfel de portret decât cel zugrăvit de Securitate unchiului meu, cardinalul Todea ”, a subliniat Virgil Bercea. Despre carte a vorbit celor prezenți  Ioan Moldovan, directorul Revistei „Familia”. „Este o carte copleșitoare, foarte grea, în mai multe sensuri. Nu doar că are peste 800 de pagini, ci și pentru că acest volum are un cuvânt înainte foarte substanțial. Este o abordare științifică a vieții cardinalului. Să citim aceste note informative. E uluitor cum niște informați care vin de la oameni cu puțină carte nu sunt informații de scădere a imaginii Cardinalului, ci de subliniere a nobleții acestuia”, a adăugat Ioan Moldovan. Autorul cărții Sergiu Soica a realizat un studiu introductiv foarte complex asupra informatorilor și a notelor lor. „Am identificat 34 de ofițeri de securitate și 73 de informatori, în total peste 100 de persoane care au fost angrenate doar să urmărească un singur om. Și este doar primul volum publicat”, a subliniat Sergiu Soica.

Cardinalul Todea, 14 ani în închisori

Cardinalul Alexandru Todea a petrecut 14 ani în închisorile comuniste din România. Înainte de arestarea din ianuarie 1951 a fost reținut în mai multe rânduri, iar la ultima tentativă de arest din 14 octombrie 1948 a reușit să fugă de la Securitatea din Reghin. „Când au intrat pe poarta Siguranței, un telefon a sunat, iar gardienii au intrat să răspundă ... . În acest moment ... a rămas un moment singur în curte...  a fugit luând-o spre pădurea rotundă . Acolo s-a ascuns în niște tranșee rămase după război”, povestește Virgil Bercea. În acest timp cât a fost fugar, protopopul de Reghin, Alexandru Todea, a fost consacrat, în clandestinitate episcop. Ca să ajungă la București, Todea s-a îmbrăcat în haine de muncitor s-a urcat într-o căruță și s-a ascuns în fân de la Reghin la Deda, de unde a luat trenul. Arestarea lui s-a petrecut pe 31 ianuarie 1953, după ce cei doi preoți, Ioan Roșca și Georghe Guțiu au fost torturați la Securitatea din Reghin.

„Primului, securiştii i-au smuls rând pe rând unghiile de la mâini şi de la picioare, dar nu a mărturisit nimic. Pe celălalt, pe părintele Guţiu, l-au dezbrăcat şi l-au înfăşurat în cearceafuri ude, l-au întins pe o masă şi l-au bătut de la cap până la picioare. Nu a mai rezistat când l-au bătut la tălpi şi a spus unde este ascuns Todea. «Trădarea» a fost salvatoare pentru că, altminteri, Preasfinţitul Alexandru Todea ar fi murit asfixiat. Când au ridicat capacul, securiştii erau cu armele îndreptate spre ascunzătoare, pentru că erau convinşi că Todea are arme. L-au tras afară din acea groapă aproape leşinat, şi au văzut că într-o mână avea ceva suspect - rozariul pe care se rugase tot timpul. Preasfinţitul Todea s-a aşezat în genunchi pentru un moment de reculegere dar şi pentru a-şi trage sufletul, iar comandantul a strigat: «gata cu prostiile astea, te-am prins şi nu te vei mai întoarce niciodată!». Adunându-şi toate forţele pe care le mai avea, episcopul a răspuns aproape profeţind, «dacă este voia Domnului, mă voi întoarce şi după paisprezece mii de ani» - şi după 14 ani se reîntorcea în Reghin”, își amintește din relatările cardinalului, PSS Virgil Bercea.