Trenul de Cluj are tot mai puţine vagoane pentru pacienţii din Oradea şi Bihor. Aşa crede managerul interimar al Spitalului Judeţean de Urgenţă, Gavrilă Grebenişan, şi medicii specialişti care lucrează la foc continuu cu angiograful aflat în dotarea spitalului orădean încă din 2008. Dacă anul trecut au fost realizate aproximativ 800 de intervenţii chirurgicale cu acest aparat, anul acesta medicii speră să depăşească 1.000 de intervenţii cu angiograful salvator de vieţi.

Presa locală şi naţională a fost invitată ieri să asiste live la o demonstraţie chirurgicală de cardiologie intervenţională la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea. Prima intervenţie a fost realizată pe o pacientă de 62 de ani, internată cu angină pectorală instabilă, investigaţia cu angiograful fiind recomandată de medicul cardiolog. Echipa medicală care a intrat în operaţie a fost compusă din dr. Vlad Victor Babeş, secondat de dr. Adrian Pop, împreună cu asistenţii Teodora Creţ, Oliver Brazdă şi Dorina Vâşcă. Intervenţia chirurgicală a constat într-o coronarografie şi cateterism stâng, adică o intervenţie care presupune introducerea unui dispozitiv (cateter) prin artera femurală, vizualizarea arterelor inimii, depistarea problemelor şi diagnosticarea. Abia după această faza urmează procedurile mai complexe, care pot consta în implantarea unui stent sau realizarea unui bypass coronarian. Prima intervenţie chirurgicală a fost scurtă, pacienta neavând probleme pe arterele inimii. Intervenţiile chirurgicale, denumite în limbajul de specialitate angioplastii coronariere, au continuat însă toată ziua, cu cazuri mai complexe. La procedurile realizate de echipa dr. Babeş s-a alăturat ieri şi profesorul dr. Slovenski Milovan, din Timişoara, cel cu care medicii orădeni şi-au dobândit competenţele de a lucra cu angiograful. „Astfel de intervenţii se realizează în Anglia cu doi medici şi trei asistente de sală. La noi, trebui să ne descurcăm cu o echipă mai mică, dr. Adrian Pop făcând acest lucru în mod voluntar. Vrem să se ştie că în Oradea există specialişti care pot realiza intervenţii cu angiograful, spre deosebire de alte oraşe din ţară, unde astfel de aparate performante zac nefolosite din lipsa specialiştilor. Aparatele sunt extraordinar de bune, dar până la urmă tot specialistul este cel care le manevrează şi operează cu ele", ne-a informat dr. Babeş. Pe lângă depistarea leziunilor pe artere, lucru care înseamnă atac de cord, un alt avantaj pentru bolnav îl constituie faptul că nu mai trebuie să se deplaseze la Cluj, Timişoara sau în străinătate. În Oradea s-au realizat anul trecut aproximativ 800 de intervenţii cu angiograful, anul acesta până în luna iunie fiind realizate alte 400. Costul intervenţiilor sunt suportate prin două programe de cardiologie intervenţională derulate de Ministerul Sănătăţii, alte cheltuieli fiind decontate de CAS. „Am vrut să demonstrăm că astfel de interveţii se pot realiza independent şi la Oradea. Practic, trenul de Cluj are de acum mai puţine vagoane pentru pacienţii bihoreni", ne-a declarat managerul Gavrilă Grebenişan, iniţiatorul experimentului mediatic. Acesta ne-a mai spus că fără sprijinul financiar consistent aprobat de ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, nu s-ar fi putut realiza atâtea interveţii cu angiograful, normativul aprobat fiind de 200 de angioplastii pe an.

Scurt dicţionar medical

Angioplastia coronariană este o procedură intervenţională de lărgire a unei artere coronare (vas care transportă sânge spre muşchiul inimii) blocată sau îngustată. Este folosită pentru tratarea afecţiunilor arterelor coronare şi este o procedură minim invazivă. Pentru angioplastie se foloseşte un cateter (un tub flexibil) pentru inserarea unui stent (o plasă din oţel inoxidabil) în artera coronară. Un mic balon este umflat pentru a deschide stentul, care va fi împins împotriva peretelui arterial. Astfel artera se lărgeşte încât fluxul de sânge va circula mai liber. Atunci când arterele care transportă sângele la inimă se blochează din cauza depunerilor - plăcuţe de aterom -, se aplică bypassul coronarian. În timpul acestei operaţii, o venă sau o arteră sănătoasă este recoltată din altă parte a corpului şi este grefată pe artera bolnavă. Vena sau artera grefată ocoleşte porţiunea blocată din artera coronară. Acest nou pasaj va aduce sânge bogat în oxigen pentru muşchiul cardiac. Pot fi înlocuite până la patru artere coronare în timpul unei intervenţii de bypass.