Războiul sângeros și neprovocat din Ucraina a clătinat serios societatea globală întocmită pe reguli, dar ar putea oferi României o șansă nesperată, aceea de a deveni un pol de stabilitate pentru reconstrucția țării vecine, un furnizor de securitate și un actor important în Europa. Elita României trebuie să se pregătească și să profite de această oportunitate.

Aceasta a fost una dintre concluziile conferinței „Viziune, inovare, transformare”, susținută joi, 22 iunie, de secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea.

În fața unei săli pline, din care nu au lipsit deputatul Ioan Mang, fostul primar Petru Filip, președintele Consiliul Județean Bihor, Ilie Bolojan, vicepreședintele Mircea Mălan, viceprimarul Oradiei, Antonia Nica, prefectul Dumitru Țiplea, subprefectul Emilian Pavel, senatorii Ioan Cupșa și Adrian Hatos, dar și simpatizanți, universitari, studenți sau simpli cetățeni, Mircea Geoană și-a început conferința, amintind de războiul din Ucraina.

„Suntem puși în fața unei realități violente căreia trebuie să-i facem față. Lumea se așază pe fundații noi. Războaiele sunt purtătoare de dezastre, dar istoria, care se construiește din crize și catastrofe, iubește și progresul. În momentul de față suntem într-un echilibru fragil în care avem, pe de o parte, progres în foarte multe planuri, dar și crize cauzate de acest război. Unde se poziționează România în acest circuit al națiunilor, între afirmare și declin?”, s-a întrebat retoric Mircea Geoană, care a subliniat apoi că nu există o fatalitate în viața națiunilor, că importantă este voința poporului de a progresa și capacitatea liderilor de a inspira încredere și ambiție și a mobiliza sau remobiliza energiile latente care există în fiecare națiune. „În anii 50 Coreea de Sud era mai săracă decât majoritatea țărilor africane. Alianța cu SUA și munca asiduă i-a transformat în superputerea de astăzi. România era mai bogată decât Suedia în perioada interbelică. Ei au avut șansa să fie în tabăra bună, a lumii libere, noi nu. Acum suntem, în sfârșit, în tabăra cea bună, a democrațiilor Occidentale, în cel mai bun moment al întregii noastre istorii, suntem membri în cea mai puternică alianță, NATO și în Uniunea Europeană. De ce părem atunci că ne-am pierdut suflul și busola? În loc de entuziasm și mânați de ambiție, părem bântuiți de pesimism și abandon. În momentele de cumpănă, trebuie să ne întoarcem la sursă, la începuturile ideii naționale și să vedem cum putem să scriem împreună, și din nou, un capitol al devenirii noastre naționale: o viziune pentru și dincolo de deceniul trei al secolului XXI”, a mai spus Geoană.

 

„O frică de viitor înlocuiește foamea de viitor!”

Secretarul general adjunct al NATO a explicat apoi că în anii în care Școala Ardeleană și marii gânditori români puneau bazele României moderne, proiectul părea utopic, dar era simplu de articulat, pentru că prevedea reunirea provinciilor românești într-un stat unitar și recuplarea cu lumea occidentală de care istoria și geografia ne separase timp de secole. „Mitul unificator al națiunii noastre rămâne la fel de valabil și astăzi. Proiectul național are aceleași două mari componente, păstrarea unității întregii națiuni române și recuperarea definitivă a decalajului de dezvoltare față de Occident. Fiecare generație are datoria de a duce ideea națională mai departe, așa cum a spus Regele Mihai <<Nicio izbândă nu este eternă. Omul își câștigă în fiecare zi dreptul de a avea un mâine. Țara își dobândește în fiecare generație privilegiul de a continua să existe>>. Ca lider român am avut onoarea să ridic steagul țării mele la NATO și să semnez aderarea la UE. Am crezut că misiunea generației mele, generația integrării, s-a încheiat. Am avut și eu iluzia să cred că, odată integrați politic în familia euro-atlantică, modernizarea, progresul, prosperitatea României vor veni automat. Ne-am înșelat și m-am înșelat, pentru că slăbiciunea cronică a administrației statului și tarele politicului nu permit României să-și atingă potențialul. Lipsa de simetrie a puterii politice și economice față de mai vechii membri ai Uniunii Europene, face ca românii să se simtă cetățeni de mâna a doua. Paradoxal, deși România crește economic, decalajele de dezvoltare sunt mai mari decât înainte de momentul aderării. Cu securitatea națională garantată de NATO, și membri de drept ai UE, jumătate dintre tinerii României aleg în continuare să emigreze. O frică de viitor înlocuiește foamea de viitor”, a mai spus Mircea Geoană, care a subliniat că este nevoie ca România să se remobilizeze pentru noul capitol al istoriei și că puterea poate fi dată de reîmbrățișarea ideii naționale dincolo de patima politică, de implementarea unor principii sănătoase, de promovarea meritocrației la fiecare nivel și irigarea politicii cu oameni competenți.

„Aceste transformări nu pot fi aplicate doar de la București. Avem nevoie de o gândire independentă la vârful statului, respectată și conectată la marile transformări ale lumii și ancorată în problemele reale ale țării. O gândire independentă care să dea tonul și să lucreze cot la cot cu elitele locale, cu competențele locale din țară și din diaspora”, a adăugat Geoană.

 

2024 va fi anul în care ceasurile politice ale României, Europei și Americii se vor resincroniza

Conform politicianului, contextul actual va face ca centrul geopolitic al Europei să se mute către Est, iar cota de piață a noilor veniți să crească până la atenuarea și dispariția diferențelor de putere, influență politică și economică. Este momentul potrivit ca România să își propună în mod explicit să intre în inima și centrul proiectului European, în Schengen și Zona Euro.

„Negocierea raportului de putere și a resurselor trebuie făcută cu energie și diplomație. Trebuie să ne întoarcem la fundație. Aducând oameni competenți patrioți și integri în administrația statului și politica românească, construind o viziune a României iubite și admirate, fără niciun complex de inferioritate. O putere politică, economică, militară regională, și să transformăm frica de viitor într-o foame aprigă de succes și de autodepășire. O Românie care șterge linia de demarcație și de infleunță dintre cei mai vechi și cei mai noi în clubul european. Între centrul și periferia continentului noastru. Trebuie să aducem Moldova alături de noi în proiectul european și să participăm activ la reconstrucția Ucrainei, să devenim o adevărată poartă comercială a Europei către și dinspre Caucaz, Asia, Orientul Mijlociu și din Balcani până în Scandinavia, pe noul flanc estic al Alinaței. Aici, la Oradea, ați arătat că se poate face asta, dar nu va fi suficient să avem câteva mari orașe ca locomotive când vine vorba de dinamismul economic, cultural și științific. Va trebui să dăm această șansă întregului teritoriu și întregii populații a României. 2024 va fi anul în care ceasurile politice ale României, ale Europei și ale Americii se vor resincroniza. Un nou ciclu politic, economic și strategic e pe cale să înceapă. De la Marea Unire și până la integrarea Euro-Atlantică, România și elitele ei au știut să-și urmărească proiectul național, să profite de șocurile geostrategice și să-și unească energiile pozitive în momente cheie ale istoriei naționale. Trăim un astfel de moment și sunt convins că vom reuși și de această dată”, a încheiat Mircea Geoană.