După ce în 2011 intenţia de demolare a Morii Emilia, considerată monument industrial, a stârnit un adevărat scandal, făcându-l pe deţinătorul ei să stopeze lucrările, în acest an demolarea a fost reluată. Proprietarul a primit aviz în acest sens de la proaspăt înfiinţata Comisie Zonală a Monumentelor Istorice de la Oradea. Asociaţia Tinerilor Maghiari a făcut însă o nouă solicitare pentru clasarea de urgenţă a obiectivului.

Scandalul Morii Emilia a început în 2011 când liderul Asociaţiei Tinerilor Maghiari, Csomortanyi Istvan, l-a acuzat pe proprietarul clădirii, Ovidiu Copil, că o demolează ilegal şi a depus plângere la poliţie pentru încălcarea legii patrimoniului. "Atunci nu am primit niciun răspuns dar demolarea a fost oprită. După scandalul din presă, Fundaţia de Protejare a Monumentelor, probabil la ameninţarea cu procese a proprietarului, a cerut Direcţiei Judeţene pentru Cultură să retragă cerearea pentru clasarea Morii ca monument. Conform legii, odată pornită, o astfel de procedură nu mai poate fi oprită nici chiar de iniţiatorul ei. Culmea este că în 2011, Inspectoratul de Stat în Construcţii susţinea că imobilul este într-o stare atât de avansată încât nu mai poate fi clasată ca monument şi recomanda, ca măsură de protejare, demolarea ei. După acest principiu şi Coloseumul din Roma ar trebui demolat pentru că este într-o stare avansată de degradare", a povestit, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, inginerul Csomortanyi Istvan.

Nu cred în Comisie

În 2013 s-a dat o Hotărâre de Guvern prin care Comisia Zonală de Protejare a Monumentelor s-a mutat la Oradea, lucru care, conform lui Csomortanyi Istvan, a înlesnit obţinerea unui aviz favorabil pentru demolare. "Nu a mai fost nevoie de trimiterea acestei cereri la Cluj-Napoca pentru că acea comisie s-a mutat la Oradea şi au "rezolvat-o" acasă. Din 2011 şi până în 2013, Ministerul Culturii nu a luat nicio decizie în privinţa clasării monumentului aşa că în acest an s-a început demolarea. Acum, cine vrea, poate cumpăra cărămizi de epocă cu 60 de bani bucata. Este un caz foarte trist care arată incapacitatea şi impotenţa totală a instituţiilor statului care sunt abilitate pentru protejarea monumentelor. Nu e de mirare că România este plină de monumente importante care sunt în pragul demolării", a spus liderul Asociaţiei Tinerilor Maghiari, asociaţie care este decisă să nu stea cu mâna în sân. "Astăzi (n.r. ieri) am decis să facem o nouă solicitare către Direcţia Judeţeană de Cultură Bihor, în temeiul articolului 21 din Legea 422 din 2001, republicată în 2006, prin care cerem declanşarea procedurii de clasare în regim de urgenţă a imobilului. Conform Legii, aceştia ar trebui să ia o decizie în maxim trei zile. Deşi credem că este ultima şansă a acestui monument, nu avem prea multe speranţe. Trebui ca măcar atâta lucru să facem pentru înaintaşii noştri", a spus Csomortanyi Istvan.

Pericol public

Deşi reprezentanţii Asociaţiei Tinerilor Maghiari văd în Moara Emilia doar o sursă frumoasă de bani, cei aproximativ 3.800 de metri pătraţi fiind evaluaţi de agenţii imobiliari la aproximativ 380.000 de euro, proprietarul clădirii afirmă că ea reprezintă în fapt un adevărat pericol public. Ovidiu Copil spune că în ultimii ani au existat multe reclamaţii telefonice şi scrise de la vecini care se temeau că s-ar putea prăbuşi, ISU intervenind la faţa locului în mai multe situaţii. Suspectaţi de Csomortanyi Istvan că s-ar fi "aliat" cu proprietarul, reprezentanţii Fundaţiei pentru Protejarea Monumentelor Bihor au afirmat, la rândul lor, că nici Ministerul Culturii şi nici Primăria Municipiului Oradea nu s-au grăbit să ia o decizie cu privire la clasarea Morii, ceea ce a dat frâu liber demolării. Muncitorii vor demonta clădirea cărămidă cu cărămidă, lucrările urmând să se încheie în iulie-august. Situată pe strada Mihail Kogălniceanu, Moara Emilia a fost dată în funcţiune în 1884 şi i-a aparţinut lui Jakab Weinberger, un evreu maghiarizat. În perioada ei de glorie, moara producea anual 5.000 de tone de făină, care se vindea în Imperiul Austro-Ungar şi în Franţa.