Omagiu martirilor neamului din închisorile comuniste - Ziua Foştilor Deţinuţi Politici

Ca în fiecare an, foştii deţinuţi politici din închisorile comuniste se reunesc pe data de 9 martie pentru a sărbători Ziua Foştilor Deţinuţi Politici. În calendarul ortodox, în această zi sunt omagiaţi cei 40 de mucenici care, pentru faptul că nu s-au lepădat de credinţa lor, au fost întemniţaţi timp de opt zile şi bătuţi cu pietre, după care au fost condamnaţi la moarte prin îngheţare în lacul Sevastiei. La fel ca aceşti sfinţi, foştii deţinuţi politici români nu au abdicat de la convingerile lor, motiv pentru care au pătimit ani în şir. Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România - Filiala Bihor şi Asociaţia „Cei 40 de Mucenici" au organizat, ieri, la Biserica "Sf. Treime" din Parcul Traian, parastasul pentru foştii deţinuţi politici care au trecut la cele veşnice. Evenimentul de ieri a adunat în mica bisericuţă atât foşti deţinuţi politici din Bihor, cât şi văduve sau membri ai celor care au ştiut să lupte pentru principiile lor. Cel care a oficiat slujba de pomenire a fost părintele Emilian Susan, care a amintit celor prezenţi despre sacrificiile pe care foştii deţinuţi politici le-au făcut pentru apărarea dreptei credinţe, a democraţiei şi a libertăţilor naţionale. „Aceşti oameni au suferit în temniţele comuniste o moarte martirică. Nu întâmplător a fost aleasă acestă zi a sfinţilor mucenici din Sevastia, ca sărbătoare pentru pomenirea foştilor deţinuţi. Eu îi asemuiesc pe foştii deţinuţi politici martirilor bisericii noastre creştine, celor 40 de martiri din Sevastia, care prin dragostea pentru neam, ţară şi credinţă au pătimit moarte martirică", a subliniat părintele Emilian Susan. Printre cei 2 milioane de români care au cunoscut ororile gulagului românesc, bihorenii au ocupat şi ei un loc de frunte pe această listă a suferinţelor. Potrivit informaţiilor specialiştilor, numărul victimelor din judeţul nostru s-a situat în primele 10 locuri, cu un procent de 1,4%, procent rezultat în urma studierii fişelor matricole penale. Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Filiala Bihor, are înregistrate 630 de dosare ale beneficiarilor direcţi ai Decretului Lege nr. 118 din 1990, cei aflaţi în viaţă la momentul 1989, iar alte câteva zeci de dosare vizează solicitări ale urmaşilor foştilor deţinuţi politici. Numărul bihorenilor care mai sunt în viaţă se pot aminti pe deget: Iuliana Suciu (fostă Popovici), Aurora Dumitrescu (fostă Ille), Maria Tarcea (fostă Popa) din Lotul Beiuşenilor, Cornel Onaca din Organizaţia „Vlad Ţepeş II", Leontin Budar şi  Eugen Sarca din Organizaţia România Independentă, Ioan Brazdă şi Alexandru Şimoca din „G4", părintele Nicolae Bordaşiu,  Petri Iosif, Papp Iuliu, Kelemen Bela, Alexandru Pantea, Traian Bodea din Beiuş, Mircea Tulvan din Vaşcău,  Cornel Sălişteanu, Alexandru Robu, Lucian Silaghi, Mircea Teaha, respectiv Mircea Pârvu decanul de vârstă al AFDPR Filiala Bihor. Au fost pomeniţi cei care au plecat dintre noi: Vasile Rus(u), Adrian Mărăscu, Anton Pleş, Ioan Laţcu, fraţii Virgil şi Liviu Brânzaş, Petru Şereş, Carolina Maria Vamoşiu (născută Zoppelt), Dumitru Copăceanu, pr. Aurel Terebenţ, pr. Ioan Bărdaş, Ioan Petrugan, Petru Corbu şi mulţi alţii.  În toţi aceşti ani de cumplită izolare în închisorile presărate pe întreg teritoriul României, foştii deţinuţi au fost înfometaţi, primind câte 250 de grame de pâine pe zi, o cană de ceai dimineaţa şi un polonic de arpacaş la prânz şi unul seara. „Neagra" era celula de pedeapsă, unde foştii deţinuţi închişi la Securitatea Oradea, erau descălţaţi şi băgaţi într-o încăpere de beton, fără pat, fără geam şi cu apă până la gleznă. După parastat, participanţii la eveniment au depus o coroană, buchete de flori şi candele la Troiţa ridicată în Parcul Traian.