De şase ani bătuţi pe muchie autorităţile decizionale centrale şi judeţene nu reuşesc să racordeze Şteiul la magistrala de gaze naturale ajunsă în capătul oraşului. Şteiul a ajuns un oraş al stivelor de lemne, în care principala preocupare a locuitorilor în sezonul rece este căratul sacoşelor cu lemne de foc în apartamente. Mediul de afaceri este şi el profund afectat, lipsa gazului natural făcând zona neatractivă pentru afaceri.

 

Pe biroul primului ministru al României, Mihai Tudose, a ajuns o interpelare a senatorului Cornel Popa, iar pe adresa Ministerului Energiei a fost trimisă o petiţie a mediului de afaceri din Ştei, ambele având aceeaşi temă – racordarea oraşului la magistrala de gaze naturale. Deşi parlamentarul bihorean a deţinut un mandat şefia CJ Bihor, iar în timpul campaniei electorale pentru CJ a promis racordarea oraşului la magistrala de gaze, acest lucru nu s-a întâmplat. Într-o adresă către primul ministru, parlamentarul arată că „Guvernul României se află în situaţia ingrată de a fi început diferite proiecte de investiţii pe care nu le-a finalizat şi care îi aduc prejudicii în loc să producă efecte scontate. Este şi cazul reţelei de distribuţie a gazelor naturale din proximitatea oraşului Ştei şi a celorlalte unităţi administrativ-teritoriale de pe raza conductei magistrale de gaz în care statul a investit sume uriaşe pentru a pune la dispoziţia cetăţenilor această resursă naţională, dar în mod inexplicabil nu poate gestiona execuţia instalaţiilor de distribuţie care ar pune în valoare investiţia”.

Licitaţia privind distribuţia gazelor naturale în Ştei a fost atribuită în anul 2011 firmei MELFI SRL din Italia. În data de 4 septembrie 2015, întrucât SC MELFI SRL nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, s-a încheiat Actul adițional Nr.1 de prelungire a contractului și societatea italiană a transmis Ministerului Energiei (care între timp preluase contractul) și Primăriei orașului Ștei, un grafic de lucrări prin care se angaja ca până la data de 30 mai 2017 să finalizeze probele și testările, rețeaua de distribuție urmând să fie dată în folosință pe 4 iulie. Şi data prevăzută în actul adiţional s-a scurs iar investiţia nu a fost finalizată, iar firma nici măcar nu a depus la Primăria orașului Ștei documentația tehnică, studiile și avizele necesare și nici acordurile pentru obținerea autorizației de construire.

 

Petiţia mediului de afaceri

Alături de locuitori, profund afectaţi de lipsa acestei resurse vitale pentru dezvoltarea afacerilor şi implicit crearea de noi locuri de muncă este şi mediul de afaceri. Într-o petiţie adresată Ministerului Energiei, întreprinzătorii critică lipsa de transparenţă a autorităţilor centrale în demersurile de introducere a gazelor şi califică amânările repetate de rezolvare a situaţiei drept un abuz asupra drepturilor cetăţeneşti, drepturi pe care sunt pregătiţi să şi le apere în instanţele de judecată.

„Deși primăria a solicitat de numeroase ori să i se comunice conținutul contractului încheiat între minister și SC MELFI SRL, nu i s-a pus la dispoziție, cu toate că este un contract de achiziție public. Lipsa transparenței și faptul că Ministerul nu a luat măsuri administrative pentru a obliga SC MELFI SRL să execute această lucrare, a condus la o stare de iritare în rândul administrației locale, a populației afectate și a agenților economici.

Absurditatea situației rezidă și din faptul că statul a investit sume enorme în construcția conductei magistrale de gaz dintre orașele Ștei și Salonta (aproximativ 80 km) pentru a pune la dispoziția cetățenilor această resursă națională, dar în mod inexplicabil nu poate gestiona execuția instalațiilor de distribuție care ar pune în valoare investiția făcută în magistrală”, se arată în petiţia trimisă de mediul de afaceri local.

„Toate acestea se întâmplă într-un oraș de provincie monoindustrial în care nu există încălzire centrală din anul 1990, iar singura sursă de încălzire în prezent fiind încălzirea cu lemne, restul surselor cum ar fi GPL, combustibil lichid sau electric fiind prohibitive pentru majoritatea populației, sărăcită de tranziția economică. Astfel, Șteiul a devenit orașul stivelor de lemne și a coșurilor de fum ce străpung pereții majorității apartamentelor, iar preocuparea cotidiană a cetățenilor în sezonul rece fiind să care sacoșe cu lemne. În ultimul an însă și prețul lemnului de foc s-a dublat și se constată o tendință continuă de creștere a prețului, ceea ce face ca singura alternativă viabilă pentru producerea energiei termice să rămână gazul natural. Lipsa gazului natural face ca zona să nu fie atractivă pentru noi investitori.

Pe lângă impactul social major indus de lipsa acestei resurse, implicațiile în economia zonei sunt de asemenea catastrofale. Înainte de 1990 în oraș erau 17.000 de locuri de muncă, iar în prezent au rămas mai puțin de un sfert din acestea și puținele societăți care au mai rămas se luptă cu acest handicap al costurilor generat de lipsa gazului natural”.

 

Se vor adresa Comisiei Europene

„Astfel, pentru societățile comerciale din localitate alternativele la gazul natural cum ar fi gazul propan lichefiat sau păcura presupun un preț de cel puțin patru ori mai mare decât prețul de piață al gazului natural de aproximativ 82 lei/MWh. Considerăm că aceste argumente sunt suficiente pentru a vă solicita rezolvarea de urgență a acestei probleme de importanță vitală pentru zona Șteiului și orice amânare ar constitui un abuz din partea autorităților competente. Fără a avea intenția de a amenința, ci doar de a ne apăra drepturile cetățenești, dacă vom constata că demersul nostru nu este luat în seamă vom avea în vedere soluționarea în instanțele de judecată.

Stimate domnule ministru, vă rugăm să considerați acest demers ca un ultim apel disperat al mediului de afaceri din orașul Ștei, județul Bihor, urmând, în cazul unui răspuns negativ, să ne adresăm Comisiei Europene privind îngrădirea dreptului de acces la rețeaua de distribuție a gazelor naturale”, se arată în petiţie.

 

 

Conducerea CJ Bihor tace

Redacţia CRIŞANA a transmis către Consiliul Judeţean Bihor o solicitare de informaţii referitoare la acţiunile pe care autoritatea judeţeană le-a făcut pentru racordarea localităţilor la magistrala de gaze naturale. Conducerea judeţului trebuie să răspundă nu doar în privinţa situaţiei de la Ştei, ci şi a celorlalte localităţi pe lângă care trec... degeaba magistralele de gaz. În Bihor sunt finalizate două magistrale de gaze naturale: Cefa-Căpâlna-Ştei (76,8 km) şi Biharia-Aleşd (42,25 km). În condiţiile în care lemnele de foc sunt tot mai rare şi scumpe, introducerea gazului în gospodăriile şi apartamentele bihorenilor devine o chestiune de supravieţuire. Din păcate, conducerea CJ evită să transmită un răspuns prompt în 10 zile, aşa cum prevede Legea 544/ 2001, şi invocă o „complexitate” a răspunsului care ar necesita 30 de zile pentru a fi elaborat.

„În urma cererii dumneavoastră (...) prin care, conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, vă aducem la cunoştinţă că informaţiile solicitate nu au putut fi identificate şi expediate în termenul iniţial de 10 zile, urmând să vă parvină în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii dumneavoastră”.

O solicitare similară am transmis şi către Primăria Ştei, de unde nu am primit încă niciun răspus. Imediat ce aceste răspunsuri vor sosi, le vom face publice.