Legea privind reabilitarea faţadelor clădirilor a fost promulgată, la începutul acestei săptămâni, de către preşedintele României. Reabilitarea cade în sarcina deţinătorilor de clădiri de orice fel, care prezintă un grad înalt de degradare, aceştia urmând din proprie iniţiativă să demareze lucrările, cu finanţare proprie. Prevederile legii nu se aplică clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic şi celor clasate ca monumente istorice.

Pentru proprietari de bani gata

Legea privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, iniţiată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prevede reabilitarea elementelor de construcţie de la nivelul faţadelor şi învelitorilor/teraselor care, prin gradul avansat de degradare, "prezintă pericol public". Reabilitarea cade în sarcina deţinătorilor de clădiri de orice fel, care prezintă un grad înalt de degradare, aceştia urmând din proprie iniţiativă să demareze lucrările, cu finanţare proprie. Actul prevede şi măsuri de protecţie socială, astfel încât primarul poate propune Consiliului Local preluarea parţială sau integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie, dacă proprietarii dovedesc că realizează lunar venituri medii nete pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net pe economie. Prevederile legii nu se aplică anumitor clădiri, precum cele expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, cele reabilitate termic şi cele clasate sau în proces de clasare ca monumente istorice. Proprietarii de clădiri notificaţi cu privire la obligaţiile lor vor trebui să decidă realizarea măsurilor, să asigure sursa de finanţare, să contracteze proiectarea şi executarea lucrărilor.

HCLO, contestată de Prefectură, anulată de instanţă

Municipalitatea orădeană a iniţiat, începând cu anul 2010, un proiect de Hotărâre privind reabilitarea faţadelor din Centrul istoric. Hotărârea a fost atacată în instanţă, aceasta dând câştig de cauză Instituţiei Prefectului judeţului Bihor care a contestat taxa de neîntreţinere a faţadelor. În prealabil, Primăria a angajat şi o firmă pentru a identifica clădirile din perimetrul istoric, studiul arătând că din cele 3.518 clădiri analizate 1.744 sunt clădiri cu faţade neîntreţinute, 1.167 sunt clădiri cu faţade întreţinute, 201 sunt clădiri la care s-au făcut intervenţii inadecvate, 182 sunt clădiri cu împrejmuiri neîntreţinute, 52 sunt clădiri cu împrejmuiri întreţinute şi 172 sunt clădiri cu intervenţii nefinalizate. Toţi cei care nu au putut demonstra că imobilul în care locuiesc are faţada reabilitată au primit de la Direcţia Economică a Primăriei Oradea notificări privind achitarea taxei de neîntreţinere, care au stârnit o reacţie negativă a proprietarilor. Astfel, din cele 3.000 de somaţii trimise orădenilor, în primele zile, până la atacarea în contencios a HCL au fost depuse 450 de contestaţii.

Primăria bună de plată

În ce priveşte clădirile clasificate ca monument istoric, lista acestora a fost reactualizată anul trecut şi poate fi accesată de pe site-ul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Pentru Oradea, documentul cuprinde 84 de poziţii, inclusiv Ansamblul urban „Centrul istoric Oradea", care include toate clădirile din zona centrală. Obligaţia municipalităţii de a reabilita toate aceste imobile va reprezenta o grea povară pentru bugetul local.

„Noi am demarat deja proiecte de reabilitare a clădirilor din perimetrul istoric. Prima este cea din Piaţa Unirii nr. 5, iar acum s-au scos la licitaţie lucrările pentru două clădiri situate pe str. Republicii, una aparţinând Episcopiei Ortodoxe şi alta aparţinând romano-catolicilor", a precizat Adriana Lipoveanu, vicepreşedinta Fundaţiei de Protejare a Monumentelor Istorice din judeţul Bihor.