Începând de luni, 12 ianuarie, Sala de lectură de la Arhivele Naţionale - Serviciul Judeţean Bihor îşi va relua activitatea pentru cercetători şi nu numai, după ce instituţiei i-a trebuit aproape doi ani să se mute în noul sediu de pe strada Traian Blajovici, fostă Abatorului.

Pe data de 1 martie 2013, SJ Bihor al Arhivelor Naţionale şi-a suspendat activitatea din Cetatea Oradea, acolo unde cercetătorii şi angajaţii îşi desfăşurau activitatea în condiţii insalubre, iar iarna, la temperaturi de 4-5 grade C. Deşi iniţial era vorba de o chestiune de câteva luni pentru a transporta toate documentele arhivistice din Cetate în noul sediu de pe strada Traian Blajovici, totul a durat aproape doi ani. Un timp mort pentru cercetători, dar care, după lunga aşteptare, îşi vor putea relua, de luni, 12 ianuarie a.c., activitatea într-un cadru modern şi ospitalier, cu temperaturi optime pentru studiu. Noua Sală de studiu oferă o capacitate de 15 locuri şi un program flexibil de la ora 8.30 la 15.30. Eliberarea permisului pentru cercetare este gratuit şi se eliberează în baza unui formular care se completează pe loc. "Cercetătorii pot să-şi utilizeze aparatele foto din dotare pentru a face, nelimitat, fotografii, la documentele pe care le cercetează, contra taxei de 7 lei/zi. De asemenea, la cerere, se pot face şi copii xerox, tot contra cost", a precizat Petru-Bujorel Dulgău, directorul SJ Bihor al Arhivelor Naţionale.  Activitatea de cercetare este, potrivit angajaţilor instituţiei, doar 30% din întreaga activitate a Serviciului, Astfel, restul activităţilor, cum sunt cele de eliberare a actelor de stare civilă, actelor de proprietate, acte şcolare s-au desfăşurat şi până acum. Serviciul Judeţean a luat fiinţă în anul 1951 şi, până în prezent, a avut şase sedii, acesta unde s-a mutat acum este cel de-al şaptelea. În toţi aceşti ani s-au strâns 1.105 fonduri şi colecţii arhivistice. "În acest moment deţinem 9 km de documente şi 1 km de carte", a declarat directorul SJ Bihor - Arhivele Naţionale. Acest lucru situează Bihorul pe locul cinci pe ţară ca şi cantitate de arhivă păstrată. Cel mai vechi document este datat cu anul 1291, fiind un act de danie al Episcopiei din Arad pentru Grigore şi fraţii săi cu referire la moşia Cubli, localitate în apropiere de Sacador din Arad. Acesta a precizat că printre cele mai importante fonduri arhivistice se numără: colecţia de pergamente (ani extremi 1291 - 1913); colecţia de fonduri familiale (1295 - 1941); fondurile Capitlului Episcopiei Romano - Catolice Oradea (1318 - 1953); fondul Primăriei Oradea (1600 - 1973); fondul Prefecturii Judeţului Bihor (1609 - 1950); colecţia Muzeului "Arany Ianos" (1622 - 1917); colecţia de matrice şi sigilii (888 sigilii); cele 2.000 de unităţi din colecţia de planuri şi schiţe (1754 - 1961) etc. De asemenea, foarte valoroase sunt şi fondurile agrare, economice, şcolare, inclusiv ale societăţilor comerciale lichidate judiciar. Restricţiile legislative privind accesul la documente sunt o piedică majoră în calea unei adevărate cercetări. Trebuie să treacă 30 de ani de la data creării documentului, iar în cazul fondurilor judecătoreşti accesul este permis abia după 90 de ani. În cazul documentelor personale, termenul este de 40 de ani de la moartea creatorului, iar accesul la actele de stare civilă se poate face după 100 de ani. De săptămâna viitoare, cercetătorii vor putea să se bucure şi de noi fonduri arhivistice, cum sunt Registrele de Stare Civilă, cele Ecleziastice, ale Prefecturii Judeţului Bihor, colecţia de presă, arhiva PCR (fără dosarele personale, care pot fi accesate numai după 75 de ani de la crearea lor) etc.