Înainte de a se sinucide, antrenorul emerit Pavel Vancea a scris o scrisoare de adio întinsă pe patru pagini. O parte se adresează soţiei, o altă mamei sale, ambele scrise în limba maghiară, şi una "către lume", redactată în română. Ultima a fost citită la slujba de înmormântare, dar conţinutul ei nu are darul de a face prea multă lumină în ceea ce priveşte motivele care au stat la baza gestului său şocant. Pavel Vancea lasă totuşi să se înţeleagă că actul de suicid are legătură cu activitatea profesională, care i-ar fi degradat latura personală. În rândurile de mai jos redăm conţinutul integral al acestei epistole:

Către lume

"Da!!! Ştiu şi am greşit profund. Nu pot şi şi nu vreau să vă cer nicio scuză. Nu merit! Undeva, totuşi, am vrut să fac lucruri bune şi am reuşit, am crescut copii care au ajuns nişte personalităţi. Mi-a fost greu, dar mulţumită personalităţii şi puterii de convingere, am reuşit. Lumea nu m-a înţeles. Ca sensei, cuvânt poate exagerat pentru poziţie, am făcut tot ce am putut să duc mai departe mişcarea de karate. Poate am vrut mai mult decât discipolii. Mişu (n.r. - antrenor), tu au fost, eu zic, un pic mai corect ca mine, şi Adi (n.r.-antrenoare) la fel. Nu m-aţi oprit la timp... Asta este...

Da, ştiu că nu am nicio scuză, dar poate, pe undeva, am vrut să fac şi bine, dar ca om am eşuat!!! Ca şi antrenor, am avut putere, influenţă şi caracter, aşc că vă rog să mă scuzaţi, nu să mă iertaţi, asta nu merit, dar tot ce am făcut mai bun a fost să duc mai departe o mişcare, poate cu mari sacrificii şi poate că ambiţia personală a fost mai importantă decât interesul comun. Am avut oameni buni în jurul meu. Dar stresul a rămas, poate mulţumită artelor marţiale am putut să-l controlez cât de cât, dar a fost influenţată şi viaţa personală. Încă o dată o spun, sunt singurul răspunzător al tuturor lucrurilor întâmplate în perioada 1996-2012. Ceilalţi au fost doar victime colaterale a personalităţii şi puterii personale pe care o emanam în jurul meu. Sunt singurul care ştia şi mişca lucrurile, dar am şi avut rezultate pe măsură.

Nu-i pedepsiţi pe cei care nu sunt vinovaţi!!! Faţă de mine au fost cu respect, unde m-au putut, m-au ajutat. Dar... eu ca om, şi încă o dată o spun, am eşuat. Toate celelalte pot să vină în sprijinul meu. Nici Eva şi nici Marta şi nimeni altul nu au făcut rău, nu au greşit.  Doar Eu. Poate că Acolo Jos voi plăti mai mult".

Pavel Vancea