Tradiţionalele nuieluşe care sunt oferite în ajunul zilei de Moş Nicolae copiilor, mai mult sau mai puţin ascultători, nu mai sunt la mare căutare, locul lor fiind luat de beţe pline de zorzoane.  

În această seară, copiii îşi vor lustrui cu mare grijă ghetuţele, pentru unii fiind poate singura dată din an când fac acest gest, însă de această dată interesul personal o cere. În cizmele pe care le vor lăsa afară Moş Nicolae va lăsa cadourile mult visate, dar şi un băţ, care să le amintească că nu au fost chiar atât de cuminţi pe cât ar fi trebuit. Ieri, întregul Corso, platoul din faţa Magazinului Crişu, dar şi alte puncte strategice din oraş erau luate cu asalt de vânzătorii ambulanţi în aşteptarea muşteriilor care întârziau, totuşi, să apară. Oferta lor era deosebit de variată, din păcate abia în două-trei locuri câţiva artişti s-au încumetat şi şi-au scos la vânzare nuieluşele tradiţionale din crengi vopsite cu argintiu şi auriu. În rest, oferta abunda în beţe multicolore, cu clopoţei, inimioare, sclipici, jucărioare de pluş în vârf, care mai de care să-i îmbie pe cei mici. Chiar şi aşa vânzătorii, la unison, s-au plâns că, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, vânzările au scăzut semnificativ. Interesul orădenilor era vizibil scăzut, grăbiţi abia aruncau o privire trecătoare pe lângă buchetele cu beţe şi bastoane, fără însă a se opri. "Anul trecut vânzările au fost mai mari", ne-a explicat unul dintre vânzători. Beţele tradiţionale costau doi lei, în schimb bastoanele pline cu zorzoane porneau de la trei lei şi ajungeau să coste chiar şi 15 lei, în cazul unui baston mare. "Cei mai în vârstă au preferat beţele tradiţionale, în schimb, cei tineri au preferat bastoanele şi beţele mai împodobite", ne-a declarat Andreea. În plus, la tarabele improvizate, vânzătorii au mai împachetat în celofan jucării de pluş, de la căţei, ursuleţi la reni şi alte animăluţe, ale căror preţuri porneau de la 10 lei şi ajungeau până la 50 de lei. De asemenea, se mai puteau cumpăra clopoţei la 10 lei. O chestiune mai puţin kitchoasă a reprezentat-o standul cu lumânări din parafină parfurmată aduse din Austria şi decoraţiunile efectuate cu aceste lumânari de către doi tineri. Legenda spune că Nicolae, ajuns episcop de Myra de la o vârstă fragedă, îngrijorat de o posibilă ruptură care putea avea loc în Biserică, i-a dat ereticului Arie o palmă. Astfel de la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca cei neascultători să fie loviţi cu nuieluşa în semn de avertisment. Tot tradiţia spune că nuieluşa cu care este lovit neascultatorul trebuie să fie de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Naşterea Domnului, înseamnă ca sfântul "a mijlocit" iertarea celui care a fost lovit.