De ziua Înălţării Domnului, sărbătoarea amintirii tuturor eroilor neamului, şi în acest an la Memorialul Victimelor Comunismului şi Rezistenţei din Sighetu Marmaţiei, într-o manifestare naţională unică, au fost comemorate victimele închisorilor şi lagărelor, precum şi victimele deportărilor comuniste.

Evenimentul de la Sighet, organizat de către Fundaţia Academia Civică şi Fundaţia Corneliu Coposu s-a desfăşurat, în acest an, sub auspiciile centenarului Seniorului. Astfel la manifestare au luat parte şi surorile Coposu, Flavia Bălescu şi Rodica Coposu. Gazda simpozionului organizat pe 29 mai a.c., a fost Ana Blandiana, preşedintele Fundaţiei Academia Civică.

„În această zi de Înălţare, pe care noi o repetăm de atâţia ani ne-am gândit să-l omagiem pe marele om politic Corneliu Coposu, de la naşterea căruia se împlinesc 100 de ani. Am învăţat în toţi aceşti ani că răul câştigă pe etape, însă, la final, binele învinge şi acest lucru se datorează masochismului celor buni", a precizat Ana Blandiana în faţa a zeci de foşti deţinuţi politici, tineri şi alţi iubitori de adevăr veniţi din toate colţurile ţării. În cadrul mesei rotunde au fost lansate două cărţi "Mărturisiri. Corneliu Coposu în dialog cu Vartan Arachelian" şi "Monografia familiei Coposu între istorie si memorie" de Marin Pop. Vartan Arachelian a evocat prigoana celor 18 ani de puşcărie a Seniorului, amintind şi „cu câtă ostilitate a fost întâmpinat la ieşirea în libertate". „Putem vorbi de o beatificare civilă a lui Corneliu Coposu. A fost un om de o decenţă deosebită şi de o toleranţă exemplară", a subliniat Vartan Arachelian. Prezenţa surorilor Seniorului, Flavia Bălescu şi Rodica Coposu, a impresionat audienţa. „Mi-e greu să vorbesc despre fratele meu. Corneliu Coposu a fost un om foarte credincios. A trecut prin iadul închisorilor şi ne spunea că a scăpat din această nebunie doar datorită rugăciunilor noastre", a povestit Flavia Bălescu. Masa rotundă a continuat cu evocarea personalităţii marelui om politic. Unul dintre vorbitori a fost Mircea Carp, venit din Germania, ziarist și director-asistent la Europa Liberă (1979-1995), care l-a cunoscut pe Corneliu Coposu. De asemenea, la Sighet a mai fost prezent Ionuţ Gherasim, nepotul lui Ilie Lazăr, fondator al României Mari şi care a îndurat calvarul puşcăriilor comuniste. În calitate de secretar personal al preşedintelul Coposu, Ionuţ Gherasim a invocat o serie de amintiri din perioada anilor '90. „Corneliu Coposu a fost un vizionar. Îi era teamă că şi peste 25 de ani şi pe stânga şi pe dreapta spectrului politic se va afla acelaşi FSN la conducere", a precizat Ionuţ Gherasim. În cadrul „Zilei porţilor deschise", invitaţii au putut vizita muzeul amenajat chiar în incinta fostei închisori politice Sighet. De asemenea, au putut aprinde o lumânare în spaţiul de reculegere unde pe pereţii rampei de coborâre sunt încrustate numele celor care au murit în închisorile, lagărele şi locurile de deportare din România. În curtea Memorialului a putut fi admirat grupul statuar "Cortegiul Sacrificaţilor", realizat de sculptorul Aurel Vlad, reprezentând 18 siluete, turnate în bronz, în faţa cărora se află un zid care le închide orice posibilitate de înaintare, zid al execuţiilor.   

Omagiu adus de către bihoreni

Din delegaţia bihoreană, mai numeroasă ca niciodată au făcut parte Lucian Silaghi, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România - Filiala Bihor şi vicepreşedintele acesteia, Papp Iuliu, veteranul de război nonagenar deportat Vasile Ilica, împreună cu Tiberiu Moraru preşedintele Asociaţiei Morăriţa şi fotograful profesionist Gheorghe Petrila, Vetuţa Pop, critic de teatru, reprezentanţi ai Asociaţiei Deportaţilor şi Victimelor Oprimării Comuniste Bihor şi ai Asociaţiei „Cei 40 de Mucenici". Cu toţii au participat, în a doua parte a zilei, la parastasul închinat memoriei victimelor comuniste din Cimitirul Săracilor. Aici s-a oficiat alternativa în faţa altarului-cenotaf, dăltuit în calcar de maestrul pietrar Constantin Marinete, o slujbă în rit ortodox, respectiv greco-catolic. Modul simbolic de comemorare a ştiuţilor şi neştiuţilor luptători care şi-au dat libertatea şi viaţa pentru democraţie, înfruntând dictatura comunistă şi ateistă, este o filă a cărţii evocate de motivul arhitectonic prin motivul biblic al scării vieţii, înalţându-se spre cer. „Adevărul rămâne, oricare ar fi soarta celor care l-au servit", spunea cu multă înţelepciune Gheorghe Brătianu. „Cu sau fără mormânt, ei sunt prezenţi în Cimitirul Săracilor, unde patria pierdută îi ţine pe braţe ca o mamă şi îi plânge prin generaţii succesive ale vegetaţiei", menţionează Romulus Rusan preşedintele Academiei Civice. O figură distinsă este şi Vasile Ilica. Pentru curaj şi excelenţă în jurnalism, veteranul de război interzis în Ucraina, la 90 de ani, dl. col (r) al Armatei Române, Vasile Ilica, a primit de Ziua Libertăţii Presei în 3 mai 2014 prestigiosul premiu „Mile Cărpenişan"  pentru întreaga sa activitate neobosită în slujba adevărului, ca publicist şi cercetător privind holocaustul bolşevic şi masacrele  din nordul Bucovinei şi drepturile românilor din Basarabia, acordat de Asociaţia Civic Media şi Basarabia-Bucovina Info din Bucureşti.  

An de an vizitatorii care păşesc în Memorialul de la Sighet înţeleg profunzimea citatului biblic tradus în 25 de limbi şi înscris distinctiv pe pereţii interiori ai fostei închisori - Şi veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face liberi. - Ioan 8,32.

Tiberiu MORARU