Tezaurul de monede și podoabe de argint de la Almașu Mic, comuna Sârbi a fost expus ieri la Muzeul Cetăţii şi oraşului Oradea. Au participat universitarii orădeni care au efectuat săpăturile arheologice din această vară, studenţi şi invitaţi. Cu acest prilej, istoricul Sever Dumitraşcu a arătat că acest tezaur este unul deosebit de important pentru istoria naţională, reprezentând un obiect de studiu extrem de serios.

Tezaurul de monede şi podoabe de argint cuprinde peste 80 de monede de argint din secolul al XIII-lea, piese de podoabă (inele, brățări, cercei, încă nedatate), piese de metal și ceramică descoperite în vara acestui an în Pădurea Ţâclu.

Partea de podoabe de argint se dovedeşte a fi extraordinar de importantă. Nu că mondele de argint (denari slavoni) ar fi mai puţin importante, dimpotrivă, sunt valoroase şi conservate extrem de bine. Un simbol heraldic descoperit pe un inel sigilar (cap de bour) este cel care l-a făcut pe istoricul prof. univ. dr. Sever Dumitraşcu să lanseze o ipoteză de lucru interesantă.

În opinia lui, tezaurul ar data din perioada de sfârşit a dinastiei Arpadiene şi sosirea pe tronul Ungariei a unei dinastii occidentale, cea Angevină, care a abordat o politică cu totul deosebită în privinţa românilor din Transilvania, Ţara Românească şi Moldova, în ultimele două cazuri, prin ofensive militare.

„Din Moldova vine cheia dezlegării acestei probleme. El nu este un tezaur oarecare, este un tezaur princiar, doar o prinţesă putea purta acele bijuterii. Deosebit de important este cine l-a comandat, cine l-a purtat şi, cel mai important, cine l-a lucrat, din ce atelier provine. Este o problemă serioasă, dar serioasă şi prin faptul că implică istoria noastră naţională”, a afirmat istoricul.

Munţii Carpaţi şi pădurile submontante, imense în acele vremuri, erau pline de cirezi de bouri şi zimbrii, existenţa lor fiind deosebit de importantă pentru oamenii de atunci. Acele cirezi se pretau la vânători mari şi în documente din Bihor (1208-1210) avem pomeniţi „vânători de bouri”, care de multe ori erau grupaţi în asociaţii, bresle de vânătoare. În regiunea Crişanei s-au descoperit şi depozite de spade folosite la vânătorile mari de bouri - la Ginta, Sântandrei şi Ip (Sălaj).

„Se pune problema, capul de bour a pornit de aici în Moldova, a fost găsită în Moldova, sau era în Moldova?! O problemă foarte mare de istorie naţională: de unde provine stema Moldovei?”, a prezentat ipoteza de studiu profesorul Dumitraşcu.

„Se pune problema, când a apărut acel cap de bour pe acel inel, destinat unei frumoase doamne de rang înalt, sau unei prinţese: înainte de Marca de la Baia (structură administrativ-teritorială militarizată, cu rol de apărare, din nord-vestul Moldovei - n.r.), sau după Marca de la Baia? A fost (capul de bour-n.r.) a neamului Drăgoşeştilor, care erau aliaţi cu arpadienii, dar şi cu angevinii... sau a Bogdăneştilor, care şi ei erau aliaţii angevinilor... să faci din capul de bour o stemă este o chestie extraordinară, era o chestie heraldică ce trebuia recunsocută de arpadieni, sau de angevini, depinde când a fost făcută”, arată istoricul.

„Iată deci o temă de istorie naţională foarte importantă, este vorba de una din stemele noastre fundamentale, sub care românii s-au identificat aproape o mie de ani. Tezaurul este foarte, foarte important şi va face epocă. Aici nu este vorba despre stema oraşului Oradea, este vorba despre stema Moldovei – o problemă serioasă de istorie naţională”, a conchis Sever Dumitraşcu.

Povestea acestei descoperiri unice a fost posibilă datorită perseverenţei jurnalistului Nicolae Nistoroiu (corespondentul zonal al TVR), doctor în istorie, care din copilărie a observat în acea pădure un ciudat val de pământ. În 20 iulie 2010, fiind însoţit de doi localnici, proprietari ai unei parcele de pădure în zona respectivă, Nistoroiu a realizat o nouă incursiune. Atunci a ajuns la concluzia că în Pădurea Ţâclu există urme care indică o cetate de pământ.În septembrie 2010, Nistoroiu însoţit Doru Marta, arheolog la Muzeului Ţării Crişurilor, au cercetat din nou zona. Semnalul privind existenţa unei cetăţii de pământ a apărut în nr. XL al revistei Crisia, publicaţia ştiinţifică editată anual de Muzeul Ţării Crişurilor. E vorba de articolul semnat de Nicolae Nistoroiu, „Cetatea de pământ de la Almaşu Mic (comuna Sârbi, judeţul Bihor). Precizări privind descoperirea unei fortificaţii de tip pinten barat, necunoscută până acum în literatura de specialitate.”