Reintroducerea Sinagogii Neologe de pe strada Independenţei în circuitul turistic al judeţului intră în linie dreaptă. În câteva zile va fi desemnat antreprenorul lucrărilor de reabilitare a faţadei şi a structurii de rezistenţă, astfel ca, la finele anului viitor, imobilul să-şi recapete o cu totul altă funcţiune, cea de centru multifuncţional, unde vor avea loc expoziţii, lansări de carte şi concerte.

Primăria Municipiului Oradea în parteneriat cu Comunitatea Evreilor din Debrecen au lansat, ieri, proiectul "Promovarea turismului religios prin valorificarea patrimoniului comunităţilor evreieşti din Oradea - Debrecen". Din Oradea, pentru acest proiect a fost selectată Sinagoga Neologă de pe strada Independenţei, care va fi supusă unui proiect de restaurare a faţadei, dar şi de consolidare a structurii de rezistenţă. Un rol important în acest proiect l-a avut Comunitatea Evreilor din Oradea care a fost de acord ca acest lăcaş de cult să fie predat în administrarea Primăriei Oradea pe o perioadă de 15 ani. "Una dintre strategiile de dezvoltare a Oradiei implică şi preocuparea pentru restaurare şi punerea în valoare a acestui monument arhitectonic. În zilele următoare, vom definitiva procedura de licitaţie privind câştigătorul contractului de reabilitare, iar în temen de nouă luni, lucrările trebuie finalizate. Aici va fi amenajată o sală multifuncţională, pentru vernisaje, expoziţii, lansări de carte, concerte şi un punct de informare turistică", a subliniat Mircea Mălan, viceprimarul Oradiei. Acesta a amintit că valoarea totală a proiectului se ridică la 1.892.150 euro, din care 1.565.852 euro revin Municipiului Oradea. Felix Koppelman, reprezentantul Comunităţii Evreilor din Oradea, s-a arătat recunoscător faţă de administraţia locală pentru această iniţiativă de a reda comunităţii locale această construcţie arhitectonică deosebită. "Însemnătatea acestui proiect este copleşitoare. Acest obiectiv va fi redat spre binele cetăţenilor, ca şi centru de cultură. E o mândrie personală, de a vedea că munca a trei generaţii este apreciată. Această Sinagogă a fost făcută cu ajutorul enoriaşilor, cu zeciuiala pe care o datorau din câştig", a precizat Koppelman. Acesta a amintit că, în perioada interbelică, când comunitatea iudaică reprezenta 34% din populaţia oraşului (acum evreii nu depăşesc 0,2%), în Oradea existau 21 de sinagogi şi alte 7 case de rugăciuni. Numărul mare de lăcaşe se datora şi prescripţiei menţionate în Tora, care face referire la distanţa maximă până la care un evreu poate să o parcurgă într-o zi de Shabat, ca să nu fie considerată muncă. Un drum de Shabat poate să aibă în jur de 500 de paşi până la Casa lui Dumnezeu. Înainte de Al Doilea Război Mondial, numărul evreilor din Oradea era estimat la 33.000, fiind cea mai mare comunitate după Bucureşti. Din lagărele naziste s-au întors însă doar 2.700, iar acum Comunitatea are doar 700 de membri.

O poartă spre tainele maure

Intervenţiile care trebuie realizate aici sunt atât de natură structurală, cât şi estetică. Se propune astfel realizarea unor lucrări de consolidare a structurii portante, zidăria de cărămidă şi stâlpii cu arcele de coloane interioare fiind punctele nevralgice. Arhitectul Cristian Puşcaş, cel care s-a ocupat de proiectul de reabilitare, a precizat că, în această primă etapă, se va lucra doar la faţadă şi la structura de rezistenţă, nu şi la refacerea picturilor interioare. "Grosul banilor este pentru lucrările de consolidare. Tamburul cupolelor, fundaţia, tâmplăria celor şase ferestre, sistemele de iluminat şi încălzire sunt principalele lucrări care se vor executa", a adăugat Cristian Puşcaş. La licitaţia privind desemnarea constructorului s-au prezentat patru firme: Abed Nego, Construcții Bihor, Chintoflor și Nymphaea (fostă CIAC). Impozantul monument istoric, a cărui construcţie a început în 9 aprilie 1877, a fost construit ca o necesitate după ce, în anul 1870, comunitatea evreiască s-a scindat în două: cea ortodoxă şi cea congresistă, care a primit numele de neologă. Elaborarea proiectului noii Sinagogi Neologe a revenit inginerului şef al oraşului, Dávid Busch, care a apelat la stilul eclectic, cu influenţe orientale maure. Execuţia lucrării a revenit renumitului arhitect al oraşului, Kálmán Rimanóczy senior. Lucrările s-au derulat în chip alert, fiind încoronată în mai 1878 cu o cupolă. Steaua lui David a fost aşezată pe vârful cupolei la data de 5 iulie, iar edificiul a fost finalizat pe 24 septembrie 1878. Elementele exterioare şi decoraţiunile interioare ale clădirii, opera artistului Mór Horovitz din Kosice, sunt inspirate din arta maură.