De 66 de ani, pe data de 10 iunie, se sărbătoreşte înfiinţarea primelor trupe de paraşutişti militari români, considerate trupe de elită ale Armatei Române. La cei 85 de ani ai săi, col. (r) Tudor Marinescu, absolvent al Şcolii de Paraşutişti Militari Bucureşti, promoţia 1942-1944, retrăieşte în fiecare an primele momente legate de acest eveniment, dar şi luptele din 23 - 30 august 1944 date în nordul capitalei ţării, când unitatea de paraşutişti din care făcea parte a jucat un rol decisiv în nimicirea unităţilor hitleriste. Această nouă structură militară a apărut în contextul evenimentelor politico-militare interne şi internaţionale din perioada anilor 1940-1941, factorii de decizie politică şi militară de la Bucureşti hotărând înfiinţarea, la 10 iunie 194, a primelor unităţi de paraşutişti militari români. Aşa se face că statul major al Ministerului Aerului din acea vreme a dispus înfiinţarea şcolii de paraşutişti militari pe lângă Centrul de Instrucţie al Aeronauticii Militare, cu un efectiv de 130 elevi, care, în prima parte a anului 1944, a ajuns la 1.045 de elevi şi cadre, constituiţi într-un batalion. După doi ani de pregătire de specialitate, eşaloanele superioare au ajuns la concluzia că unitatea de paraşutişti este în măsură să execute misiuni de luptă pe cont propriu, cât şi în cooperare cu alte unităţi şi mari unităţi de arme întrunite ale armatei române. Această unitate de paraşutişti şi-a adus o contribuţie majoră la nimicirea unităţilor hitleriste din nordul capitalei, în perioada 23-30 august 1944, în aceste lupte înregistrându-se 19 morţi, 159 de răniţi şi 3 dispăruţi, iar pentru faptele lor de arme au fost decoraţi 22 de ofiţeri, 9 subofiţeri şi 173 de elevi paraşutisti. În dramaticele lupte duse de paraşutiştii militari români, aceştia au produs inamicului pierderi însemnate, soldate cu 147 de morţi, 203 răniţi, 354 prizonieri. Au mai fost capturate la sol cinci avioane de transport şi trei avioane de vânătoare împreună cu echipajul respectiv, 25 de maşini blindate şi o mare cantitate de armament şi muniţie de diferite calibre. Cu toate acestea, la scurt timp s-a decis desfiinţarea unităţii de paraşutişti. Motivaţia era că o parte din efectivul companiei de paraşutişti cu misiuni speciale au participat şi au acţionat în a doua parte a anului 1943 şi în prima parte a anului 1944, împotriva paraşutiştilor şi a partizanilor sovietici care acţionau în grupuri mici, dar numeroase, în zonele operative ale marilor unităţi ale armatei române de pe frontul de est în puncte strategice de pe teritoriul României. "Paraşutiştii militari români din compania cu misiuni speciale, constituiţi în formaţiuni mici (3-4 paraşutişti), au reuşit să anihileze unele din aceste grupuri şi drept urmare unul din obiectivele principale ale comandamentului militar sovietic, la sosirea şi instalarea lui în Bucureşti (31 august 1944) a fost acela de a desfiinţa unitatea de paraşutişti militari români. Aşa se face că, la data de 1 martie 1945, a fost desfiinţată unitatea de paraşutişti, în condiţii dramatice (arestarea unor ofiţeri şi subofiţeri, treceri în rezervă, iar elevii trupei, mutaţi în cadrul diferitelor unităţi din ţară şi la unităţile de pe frontul de vest - fără a se recunoaşte faptul că această unitate participase activ, aducându-şi o contribuţie majoră la nimicirea unităţilor hitleriste din nordul capitalei în perioada 23-30 august 1944", ne-a declarat col (r) Tudor Marinescu, absolvent al Şcolii de Paraşutişti Militari Bucureşti. În ce priveşte reînfiinţarea unităţii de paraşutişti, acest lucru s-a decis abia la 1 noiembrie 1950, când ministrul forţelor armate de la acea vreme, cu avizul Moscovei, a ordonat reînfiinţarea unui batalion de paraşutişti cu sediul în garnizoana Tecuci. Azi, comandamentul central de coordonare funcţionează în garnizoana de la Buzău. "Ca veteran al paraşutismului militar românesc şi veteran de război, mă simt mândru şi onorat că am făcut parte din această armă de elită. Ca fost paraşutist ulterior şi ofiţer superior de grăniceri, ajuns la vârsta de 85 de ani, gândurile şi sentimentele mele de aleasă preţuire şi recunoştinţă se îndreaptă spre bravii noştri eroi paraşutişti căzuţi la datorie în lupta pentru independenţa, libertatea şi suveranitatea României", ne-a mai precizat col (r) Tudor Marinescu.