Aşa-zisul drapel secuiesc a fost arborat ieri, în semn de solidaritate cu maghiarii din Covasna şi Harghita, pe o primărie din Budapesta. Cotidianul de limba maghiară Kronika relatează într-un articol postat pe pagina sa de internet despre răspunsul autorităţilor de la Budapesta în scandalul arborării pe clădirile publice ale statului român a aşa-zisului drapel al aşa-zisului ţinut secuiesc.

Secretarul de  stat în Ministerul de Externe de la Budapesta, Németh Zsolt, a afirmat la Budapesta cu prilejul arborării aşa-zisului drapel secuiesc pe clădirea primăriei in Budafok-Tétény, care este în sectorul 22 al Budapestei, că "în Secuime este un război al drapelurilor". Németh, cunoscut pentru poziţiile sale pro-autonomie, a îndemnat toţi primarii din Ungaria să arboreze în semn de solidaritate steagul secuiesc, fiind de părere că prin faptul că prefecţii din Covasna şi Harghita au interzis arborarea drapelului secuiesc s-a produs o agresiune simbolică. "Nu exagerez când spun că suntem în faţa unei agresiuni simbolice", a declarat oficialul ungur. Secretarul de stat ungar a evocat vorbele ministrului roman al Apărării, Mircea Duşa, de la sfârşit de săptămână, conform căruia drapelul secuiesc este un atac contra simbolurilor naţionale româneşti. Potrivit Kronika, guvernul maghiar solicită cu fermitate guvernului român să pună capăt acestei agresiuni simbolice. Nemeth Zsolt a declarat că se aşteaptă ca Guvernul Ponta să intervină şi să oprească această dispută."Guvernul maghiar se aşteaptă ca guvernul român să intervină şi să oprească această agresiune simbolică împotriva minorităţii maghiare din Ardeal", a declarat el. Declaraţiile oficialului maghiar vin la câteva zile după ce steagul ţinutului secuiesc (denumire folosită de partidele maghiare pentru judeţele Harghita şi Covasna-n.r.) a fost scos din sala unde a fost învestit în funcţie noul prefect al judeţului Covasna. Disputa pe steagul secuiesc s-a reactivat după ce în noiembrie 2012 instanţa decis că este legală utilizarea unui astfel de drapel în Covasna. La ceremonie a fost prezent şi vicepreşedintele PSD Constantin Niţă care a declarat că autonomia ţinutului secuiesc nu poate fi pusă în discuţie. Niţă a mai declarat că afirmaţiile preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Tamaş Sandor, legate de autonomie sunt în opinia sa deranjante şi reprezintă "o reacţie emoţională".

"Nu acceptăm niciun fel de obrăznicii"

În replică, premierul Victor Ponta a cerut ministrului de Externe să adopte o atitudine fermă şi să transmită că România nu acceptă de la nimeni din străinătate "obrăznicii" şi lecţii privind funcţionarea autorităţilor locale şi nici sfaturi privind arborarea steagurilor. "Vă rog, domnule ministru de Externe, înainte să plecaţi la Bruxelles, să daţi un răspuns - nu dumneavoastră, ministerul - un răspuns foarte ferm şi foarte clar că nu acceptăm niciun fel de - eu nu vreau să folosesc un termen nediplomatic, aş fi spus în mod normal "obrăznicii" - dar nu acceptăm niciun fel de lecţii de la nimeni de cum se aplică în România legile, inclusiv cele privind funcţionarea autorităţilor locale. Cred că avem cele mai înalte standarde din Europa de reprezentare a minorităţilor, de autonomie a structurilor locale. Cred că, dacă cineva vrea să-şi facă campanie electorală în România, vreau să aveţi o atitudine foarte fermă, fără să ne lăsăm prinşi în capcane pe această temă, dar nu cred că cineva ne poate spune ce steaguri afişăm pe aici şi cum să afişăm steagurile. O să rog şi domnul ministru de Interne, prefecţii, toate autorităţile statului să-şi facă datoria conform legii. Nu vreau să cădem în capcana de a fi provocaţi, dar nici nu vreau să pară că cineva ne dă lecţii de peste frontieră", a spus Ponta, în şedinţa de guvern.

O abordare anti-europeană

"Declaraţiile domnului Zsolt Nemeth sunt inacceptabile şi contravin spiritului de bună-vecinătate şi Parteneriatului Strategic pentru secolul XXI dintre România şi Ungaria. Autorităţile române nu acceptă şi nu vor accepta astfel de interferenţe regretabile care contravin cadrului constituţional şi legal din România. Practic, îndemnul oficialului ungar echivalează cu susţinerea explicită a autonomiei teritoriale pe criteriu etnic, care nu este permisă de Constituţia României şi nu face parte din standardele europene acceptate în domeniul protecţiei persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale. Respingem, prin urmare, cu fermitate acest demers", afirmă secretarul de stat în MAE, Bogdan Aurescu, într-un comunicat în care se precizează că ambasadorul ungar a fost convocat de urgenţă la Minister pentru a da explicaţii. "România şi-a asumat, prin participarea la diverse tratate internaţionale, obligaţii ferme în privinţa respectării şi protejării elementelor esenţiale ale identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale (religia, limba, tradiţiile şi patrimoniul cultural), convinsă fiind de necesitatea protejării diversităţii culturale ca element definitoriu al societăţii româneşti. Astfel, România îşi îndeplineşte pe deplin obligaţiile asumate prin Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, documente care consacră standardele de drept internaţional în materie de protecţie a minorităţilor naţionale. De altfel, modelul românesc în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este recunoscut la nivel european şi internaţional", mai afirmă oficialul român.