Prin intermediul unei reuniuni internaţionale şi a unui marş republican la care au participat peste un milion de persoane, Parisul a fost ieri capitala mondială a luptei împotriva terorismului. Francois Hollande a primit la Palatul Elysee numeroşi lideri străini, printre care Angela Merkel, David Cameron, Benjamin Netanyahu dar şi preşedintele român Klaus Iohannis.

Lideri din toată lumea, partide, sindicate, grupuri religioase evreieşti, creştine, musulmane, asociaţii, personalităţi, toate au făcut din 11 ianuarie o zi istorică, una care a demonstrat că terorarea împotriva oricărui stat european, nu divide, ci uneşte. Printre liderii străini primiţi de Hollande la Elysee au figurat preşedintele României, Klaus Iohannis, al Ungariei, Viktor Orban, cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic David Cameron şi cel israelian Benjamin Netanyahu. Premierul turc Ahmet Davutoglu, cel spaniol, Mariano Rajoy, şi ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, au fost prezenţi de asemenea la palatul prezidenţial. Lângă Francois Hollande s-a aflat şi fostul preşedinte al Franţei Nicolas Sarkozy. Anunţat iniţial ca un miting în memoria victimelor celor trei jihadişti, ucişi de forţele de securitate: caricaturiştii de la revista satirică Charlie Hebdo masacraţi miercuri de fraţii Said şi Cherif Kouachi, apoi o tânără poliţistă ucisă joi şi patru persoane omorâte vineri într-un magazin evreiesc de Amedy Coulibaly, acesta s-a transformat progresiv într-un summit cu înaltă rezonanţă diplomatică. Înaintea lui Hollande, un singur preşedinte francez a mai participat la o manifestaţie de stradă: Francois Mitterrand, în 1980, după profanarea cimitirului evreiesc din Carpentras, în sud-estul Franţei. Marşul s-a desfăşurat pe o distanţă de trei kilometri, între Piaţa Republicii şi cea a Naţiunii, din estul Parisului, la el participând peste un milion de persoane şi aproximativ 50 de lideri străini din toată lumea. La marş, familiile victimelor au deschis cortegiul, urmate de Hollande şi oaspeţii străini, apoi de personalităţile politice franceze. După momentele de omagiu, doliu şi comuniune, vor urma însă, fără îndoială, cele ale dezbaterilor, acuzaţiilor, îndoielilor privind sistemele de securitate în care, după cum a recunoscut şi premierul Valls, au existat "breşe".